sâmbătă, decembrie 26

De sarbatori..

Da, da,cineva acolo sus ma iubeste :)) Si am inbox-ul plin de mesaje care imi confirma ca si aici, mai jos, sunt oameni care ma iubesc. Le multumesc tuturor pentru gandurile fericite pe care mi le-au transmis. Inca astept sa simt cu adevarat Sarbatorile si sa pot spune cu tot sufletul "La multi ani". Asa ca daca inca n-am sunat sau n-am raspuns este pentru ca acum as spune-o doar pe jumatate (si nu mi se pare corect).Da, m-a apucat putin tristetea si dorul de casa . O tzara, dar destul .. Ironia este ca atunci cand mergeam acasa si ne vedeam in aceeasi Academie sau Planet sau chiar la o pizza parca ajungeam la o stare de plictiseala. Ce mai incolo si incoace, la un moment dat te apuca lehamitea , iti pierea tot cheful .. Aceesi oameni, aceleasi locuri , aceleasi discutii ( ce sa tot vorbesti ca doar te-ai vazut si ieri la aceeasi masa). Ei bine, acum parca mi-e dor sa stau pur si simplu si sa ma uit la oamenii din viata mea, la familie, la prieteni, la toti oamenii din Motru pe care chiar daca nu-i cunosti dupa nume atunci macar din vedere, dupa masina, dupa barfe, dupa "prietena cu prietena lui X" . Aproape ca nici nu mai simt nevoia sa vorbesc asa mult. O sa stau sa ma holbez, pur si simplu. Pentru cei pe care nu-i vad aproape ca dezvolt apucaturi de obsedat. Imi vine sa sun si sa stau sa ascult. Atat. Sa stiu ca sunt acolo. Sa le aud vocea si eventual, sa prind din zbor cateva franturi de conversatie intrerupta, ganduri razlete, mirare..Asa ca daca va suna cineva si nu vorbeste, poate-s eu :))

marți, decembrie 8

Si totusi.. cum sa nu-ti placa?

A trecut ceva timp dar cred ca invitatia de a merge in Australia mai e valabila si acum. N-am incercat desi mi-a dat in gand sa bat un apropo zilele trecute. Tot ce trebuie sa fac e sa sun si sa intreb daca mai e un loc si pentru mine pe continentul ala departe departe peste mari si tari , departe de "oamenii rai", de "mafiotii astia nesimtiti" , de "lipsa asta de civilizatie" de ""magarii astia" , de "hotii si banditii" si de toate apelativele pe care daca nu le-ati auzit de cel putin 10 ori in aceasta saptamana nu traiti in Romania. Deh, ce sa-i faci? Popor crestin ortodox declarat (procentual) si stam sa suportam toate injuriile astea acu' in postul Craciunului. Probabil ca am inceput eu sa simt miros de vasc si de ramuri de brad dar mi se pare cam ciudat ca in loc sa aud mesaje de impacare si conlucrare vad peste tot numai ura!Ura si iar ura. Pana si copiilor care vin sa intrebe de jucarii li se aprind ochii de bucuria unei jucarii scumpe si nemaipomenite pentru ca "toti colegii or sa crape de invidie" cand vor vedea ce i-a cumparat mami.. Probabil ca trebuie sa se schimbe polii geografici sau ceva "de genu" caci daca inainte ajunsesem sa cred ca daca nu ai pe cineva care sa te iubeasca nu existi cu adevarat, ei bine, acum trebuie ca cineva sa te urasca profund ca sa intri in deplinatatea existentei tale de fiinta sociala .

Uite, totusi ca la tot raul si un bine. Sunt in tara asta chiar daca as putea, teoretic, sa plec unde vad cu ochii , dar, vorba filosofului, "de ce"? Cand aici si doar aici ajunsai sa vad ura si admiratia, indiferenta si implicarea , apropierea si distantarea, violenta si dragoste, necredinta si juraminte pe Biblie, show si banalitate, ipoteze nule si rezultate declarate, toate conlucrand sinergic ca sa .. Ca sa iasa aiba Romania presedinte. Ura , ura , de trei ori ura!!

Nu ma consider sadica dar cum poate sa nu-ti placa? E ca si cand ai vedea Yin si Yang peste tot. La fel cum Motru devine "spatiu-(citeste oras) total",Romania devine din ce in ce mai mult "un spatiu (citeste tara) total(a)".Daca reusesti sa o intelegi, intelegi intreaga lume. Aproape ca ma gandesc sa-mi pun un fotoliu in Piata Universitatii sau la gura unui metrou si sa stau acolo sa ma uit. Traim vremuri atat de interesante incat ar trebui sa stam, sa privim si sa ascultam. Ca maine poimaine trec 20 si ceva de ani si iar ne pomenim ca n-am inteles nimic din ce s-a intamplat

So, Australia, c u later!




marți, noiembrie 24

Ce mai votez

Citesc tot felul de reactii post-alegeri: ca s-au furat voturile, ca au fost autocare, ca unul dintre candidati e mai bun, ca altul e mai rau , ca ne intoarcem in comunism, ca nu vom avea guvern s.a.m.d . Am citit chiar unele post-uri care sugereaza ca ar trebui sa se faca o selectie a alegatorilor. Sa nu mai voteze tot prostu'. M-am crucit cand am citit. Vorba ceea, dupa 20 de ani de democratie ?Au murit oameni sa ai dreptul sa mergi la vot si vine un destept sa spun ca nu, nu toti trebuie sa voteze ca masele sunt proaste. Pai, si atunci, ce alegem? Elitism sau populism?

Eu as zice chiar pe dos. Eu as vrea ca participarea la vot sa fie obligatorie. Daca calatoria fara bilet de tren este fapt antisocial de ce nu ar fi si absenteismul la scrutin la fel? Care dintre ele are repercursiuni mai mari la nivelul intregii societati? In plus, asa nu ai mai avea motiv sa spui " eu nu te-am votat" sau "avem conducatorii pe care-i meritam" . Statistic vorbind, sunt conducatorii alesi de jumatate dintre romani, daca chiar vrem sa continuam linia asta de gandire resemnata.

O alta fraza folosita excesiv si devenita mecanism de legitimizare este "sa votam raul cel mai mic". De unde si pana unde? Ca sa poti spune asa ceva trebuie cel putin sa fii ori ghicitor atestat in stele sau Nostradamus sau vreun om de stiinta cunoscator al teoriilor mecanicii cuantice care tras cu ochiul in nu stiu ce univers paralel. Ce-ar fi daca am face deosebirea dintre posibilitati si probabilitati? Teoretic, exista posibilitatea ca orice eveniment sa aiba loc. Va mai amintiti povestea cu "Prostia omeneasca"?
Revenind la realitate, pentru ca nu putem trai intr-o lume in care ORICE se poate intampla, facem aproximari. Aici intervin probabilitatile. Astea sunt mai usor de calculat, formulele se invata prin liceu, daca nu chiar in scoala generala. In ceea ce-i priveste pe candidati, cum poti spune despre unul sau altul ca este "raul cel mai mic"? Ca si cetatean de rand, ai cum sa calculezi PROBABILITATEA ca cutarica sau cutarescu sa fie intr-adevar mai "putin rau" decat altul? Si, daca tot suntem la capitolul asta, ce inseamna "bine" si ce inseamna "rau"? Comunismul s-a decretat "rau" dar inca sunt atatia care considera ca a fost ceva "bun". La fel, daca votezi X spunand ca este "raul cel mai mic" inseamna ca a) toti sunt rai oricum; b) asta e cel mai bun dintre aia rai. Pai, daca toti sunt rai de ce sa mai alegem unul? Doar pentru ca TREBUIE? Daca asta e cel mai bun dintre cei rai, ce siguranta poti avea ca nu o sa devina si el "rau" dupa? Oameni suntem, toti gresim. Iar politica , cred eu, e un joc de retorica , intrepretare si selectivitate. Vezi declaratiile celor 2 semifinalisti : lumea a votat cu dreapta vs lumea a votat anti-presedinte . Poti spune ca au mintit? Nu. Pentru ca fiecare a selectat exact interpretarea care-l favoriza.
Ca o sinteza: exista posibilitatea ca X sa fie mai bun/ mai putin rau decat Y, la fel cum exista posibilitatea ca Y sa fie mai bun/mai putin rau decat X , si exista posibilitatea ca amandoi sa fie la fel de buni si la fel de rai. Probabilitatea acestor scenarii nu o poti calcula pentru ca sunt atatea variabile necunoscute incat demersul nici ca-si mai are rost. Cel mult poti avea o opinie. Si ca sa nu mai fie toata cearta si galceava asociata cu sondajele de opinie, sa fie participarea la vot obligatorie. Asta inseamna o mai buna gestionare a inregistrarii populatiei, o mai buna organizare a scrutinelor, o mai buna prezentare a candidatilor, o mai mare transparenta, o democratie mai functionala.

De asta nu m-am dus eu la vot. Spre deosebire de scrutinul de acum 5 ani nici unul dintre candidati nu a reusit sa ma convinga atat de mult incat sa pot spune " eu cred ca X e o persoana care poate face ceva pentru tara" , "eu cred ca omul asta are o viziune" sau , mai mult, " eu am INCREDERE in persoana Y ca va face ceva bun pentru tara". Am vrut sa ma duc la vot, dar am lucrat in week-end si oricum nu sunt trecuta pe nici o lista din Bucuresti. Dar, daca m-as fi dus la Gara de Nord sau unde sunt urnele acelea "speciale" as fi pus 2 stampile. Stiu ca asta invalideaza votul. Dar mai bine un vot invalid decat unul asa "la misto" sau unul care sa nu-mi reflecte parerea personala.

Imi pare rau pentru staff-urile canditatilor, care probabil au muncit mult in perioada asta, dar nu m-au convins. Excesul de "bun simt"( revolutionar sau nu ) mi se pare ca aduce a nesimtire, "presedintele tuturor romanilor" e un auto-apelativ prea "tare" pentru cele 1.5 mil de voturi directe raportate la restul de 8.6 mil posibile, "Hai Romania" suna prea mult a fotbal si nici macar acolo nu stam mai bine iar " Invingem Impreuna" mi se pare o incalcare a spatiului meu personal. Poate eu nu vreau sa fiu "impreuna ". "De "Gandeste Indraznet" nici nu mai zic.

Uite cum gandesc eu creativ : cea mai eficienta vorba de campanie de pana acum mi se pare aia cu "de ce le e frica nu scapa". Nu pentru ca ar ascunde cine stie ce mesaj care sa ma tulbure in adancul sufletului ci pentru ca o consider un fel de profetie auto-realizatoare. Sa va explic. Despre ce "ei" este vorba? Pai, despre parlamentari, in sensul strict al mesajului. Prin extensie , "ei" pot fi orice opozanti ai presedintelui actual. De aceea, fraza asta este mai mult decat un mesaj electoral, este o credinta proprie. O credinta proprie ca opozantii nu vor castiga. Iar daca pui afisul asta peste tot in tara timp de 2 luni sau cat dureaza campania este foarte posibil ca si alte persoane care vad afisul sa inceapa si ei sa aiba aceeasi "credinta" (opinie) . Nici nu trebuie sa fie asa multi. Vreo 3-4 procente in plus, daca proportiile raman aceleasi ca cele de la votul din primul tur. Asa ca, ramane de vazut cat de ascultator este Universul fata de afirmatiile (cererile?) dlui presedinte

A, s-a gandit cineva ca alegerile prezedentiale sunt de Sf. Nicolae? Dragi concetateni, hai sa vedem cine si-a lustruit mai bine pantofii (era sa zic bocancii) anul acesta?Cui dam nuielusa si cui dam banii?

Cu bine,
Monica


duminică, noiembrie 1

Ce mai citesc..

Cel mai fain avantaj al unui job intr-o librarie este acela de a avea acces la carti. Din Romania si din afara , de la o editura sau alta, prin cunostintele pe care ti le faci la receptiile de marfa , prin recomadari si intrebari de la clienti, de la colegi etc..
Fara o ordine anume iata cateva titluri pe care am apucat sa le citesc/rasfoiesc

Socialnomics - Felul in care am ajuns sa citesc cartea asta reprezinta o istorie in sine si o voi povesti aici pentru ca este reprezentativa pentru ideea cartii. Cautam pe Google numarul de telefon al cabinetului medical din Regie, vis-a-vis de discoteca Maxx. O fi Google nemaipomenit dar pana cand se gasesc mai multe cai pt SEO (am aflat indirect ce inseamna asta : Search engine optimisation) dai click pe ce gasesti si speri ca e ceea ce-ti trebuie. Clik-aiesc pe prima optiune si vad un comentariu de la Sorin Chircu despre cabinetul cu pricina. Tipul are un motto foarte tare si am intrat pe site-ul lui. In josul paginii , intrarea din data de 27 august 2009 vorbeste despre revolutia retelelor sociale. Ei bine, eu aflasem ceva de genul acesta la conferinta despre inovatie de la ICCV de la o cercetatoare din Timisoara (daca-mi amintesc bine) care a vorbit despre Web 2..0 Si daca va amintiti campania de publicitate de la Orange pentru optiunea de internet (aia cu "Rives primul poet 2.0) se baza tot pe existenta retelelor sociale posibile prin intermediul netului. Asa, (deci) raman impresionata de filmuletul Youtube de pe site-ul lui Sorin si fac alta cautare cu Socialnomics. Dupa mai multe click-uri ajung pe Amazon la titlul cartii. Citesc comentariile , cateva fragmente din carte apoi gasesc si ISBN-ul. Cum noi avem posibilitatea sa comandam de pe Gardners ,am pus-o in lista pentru urmatoarea comanda si in 2 sapt a ajuns la Salingers. Ce spune Qualman (autorul) ? Exact ce v-am spus si eu numai ca mult mai frumos si mai explicit. Aparitia internetului- si in special a softurilor care fac posibila interactiunea cu altii- YM, Twitter, blogurile de toate natiile , Linkedn, Facebook, Hi5 etc ne schimba modul in care aflam informatii si , totodata, viata si felul in care ne prezentam pe noi insine in aceasta "lume de sticla" in care am ajuns sa traim . Pentru cei interesati am lasat cartea mea la sala de lectura a Facultatii de Sociologie. Mai am putin de citit dar cred ca trebuie citita MUSAI si nu doar de studentii de la modulul de comunicare!


Un an fara "Made in China"- am comandat cartea asta de la Curtea Veche in speranta ca o sa imi imbogatesc aresenalul de explicatii pentru clientii librariei. Chiar trebuie sa explic de ce se fabrica jucariile in China? Si ce mi-e China sau Vietnamul? Sau Sri Lanka? Chiar conteaza? Daca stau bine sa imi amintesc, alifia chinezeasca e remediu universal si nimeni nu comenteaza ca e din China. Sau bomboanele alea gumate pentru dureri de gat pe care le gaseam la tataie in sifonier. Alea ce-au daca-s din China?Dar,deh, probabil ca vremurile s-au schimbat. Povestioara asta, scrisa de o jurnalista americana, casatorita, mama a doi copii , abordeaza exact acest subiect : se poate trai un an fara produse din China? O carte destul de draguta pana acum dar imi pare putin cam trasa de par (probabil ca aici am si eu prejudecatiile mele legate de cartile "SUA" ) Oricum, povestea e cam asa : eroina se trezeste in ziua de Craciun cu toata casa invadata de produsele din China si pune de-un boicot impotriva tarii mai sus amintite. De aici o serie de peripetii se tin lant: sustinere si apoi dezaprobare din partea prietenilor, teama ca mostenirea genetica chineza se va razbuna, hoinareala prin magazine dupa produse non-China, cearta cu vanzatorii, vinovatia ca urmare a "necesitatii" de a returna produsele pe motiv de eticheta, grijile de a nu cadea in capcana "pieselor" , strategii de explicare a demersului fata de copii, bucuria in fata jucariilor primite cadou, atentia deosebita fata de "veriga cea slaba a familiei" etc etc . Unde mai pui ca toate astea sunt condimentate cu cifre si ganduri despre situatia muncitorului american si a celui chinez , declinul economic, globalizare, prezentarea sinelui. Sunt destule lucruri pe care le gasiti formulate pe de-ntregul sau doar sugerate aici . Eu ma intreb daca cumva cineva si-a pus problema asta referitor la romani. Cum ar fi "un an fara made in China" pentru un roman? Asta daca luam in considerare faptul ca cel mai mare centru comercial din Romania este Dragonul Rosu si ca negustorii/producatorii chinezi au ajuns si "la capatul lumii" intr-un oras ca Motru ? Dar, mai ales, ce inseamna asta?

Polltitically corect bed time stories- E o carte mica si neagra cu un desen caricatural al personajelor din Scufita Rosie pe coperta. Este prima "carcasa de copac procesata" al lui James Finn Garner si povesteste peripetiile "clasice" ale eroilor din cartile fratilor Grimm prin eliminarea tuturor "-ismelor" de care sunteti, sau nu, constient ca exista (sau pot exista) in basmele de adormit copiii. Promovarea initiala , suna cam asa : puteti remedia defectul cultural produs de toata literatura aceasta discriminanta citind ce s-a intamplat "cu adevarat" in basmele copilariei . Mai mult decat atat, as spune eu, daca aveti un copil si nu stiti cum sa-i explicati lupta impotriva terorismului, ce inseamna o gospodarie alternativa, cum e cu lacomia dezvoltatorilor imobiliari sau cu copii nascuti in afara casatoriei, cu exploatarea talentelor extraordinare de catre industrii de divertisment si cu asociatiile pentru alcoolici si alte belele, despre obsesia de a da in judecata pe oricine pentru orice, despre impotenta, despre frustrari masculine , declaratii feministe si imaginarul freudian cred ca ati gasit exact ce va trebuie.

The little book of procrastination- Am comandat cartea asta din principiu. Eu cred ca daca ai o problema atunci cineva , candva a lasat scris ceva despre ea. Daca eu cred ca am o problema cu amanarea asta deloc selectiva atunci , uite, cartea asta o sa-mi spuna cum sa fac sa-mi fie si mie bine. Ei? Si? A functionat? Cica daca lasi totul pe tanjeala esti o persoana care trebuie sa invete sa spuna "nu" . Pai, cand amani, e ca si cand ai spune "nu" . Doar esti mai "pasiv agresiv" asa.. M-am apucat de scris pe blog. Cine stie, poate merge .. Keep on reading

I hope they serve beer in Hell- Uite un exemplu ca ne plac baietii rai da'buni. Cateodata e bine ca unii oameni care vorbesc asa cum respira se apuca sa-si depene aventurile, noptile de la Vegas, solutiile inovatoare la problemele de zi cu zi , povesti despre prieteni si prietene, berea si, se putea altfel? , sexul cu peripetii . Cartea s-a tradus si la noi, dar mie imi place mai mult variata in limba engleza. Pai? Pai, in primul rand nu-mi place ca au schimbat coperta. Pentru ca s-a facut si filmul dupa cartea asta, editorii romani au preferat sa puna pe coperta poza personajului din film care mie mi se pare prea cumintel. Vorba bunicutei din Familia Adams, we're talking dimmples here! E mult mai dragut, de acord, dar arata ca un tip crescut cu povesti despre panselute si fluturasi si nu un tip care s-ar imbata cu Flaming Dr. Pepper intr-un club de striptease si apoi ar face misto de niste tipe spunandu-le ca el si prietenii lui fac parte dintr-o trupa de rap ortodox .
In al doilea rand, maybe it's just me, dar traducerea limbajului licentios isi rateaza , din start, menirea. Fara sa vrei se pierd niste nuante iar cartea asta EXISTA ca hit editorial datorita acelor nuante. De exemplu, mie imi place cum suna melodia celor de la The Roots- The seed, dar ce versuri! Traduceti-le si daca nu iese manea get beget sa-mi ziceti mie Guta..

Mi-am mai luat si Bucuresti. Diurn si nocturn si La curte. N-am apucat sa le citesc dar ca orice carti "in afara colectiilor" inclin sa cred ca vor fi pe placul meu



Cu bine


vineri, octombrie 30

Ce mai fac..

Noroc cu oferta de job de la BitDefender ca iar faceam ce faceam si uitam sa scriu. Cateodata ma intreb ce parte a subconstientului meu a nascocit titlul asta cu procrastinarea si ma gandesc ca ar trebui sa nu mai scriu nimic aici. Asa, pentru coerenta interna. Sa fie o singura postare cu caracter recurent : "Autorul acestui blog (iar) a amanat sa scrie din motive diverse" sau "Cand autorul acestui blog a vrut sa scrie despre ceva si-a amintit altceva care trebuia scris si pana la urma nu a mai scris deloc pentru ca avea oricum ceva "musai" de facut" . Apoi, cu o nuanta de fina avertizare "Lectura acestor randuri in timpul dedicat activitatilor importante de la locul de munca constituie un fapt social si va fi sanctionat cu dezacordul profund al autoritatilor in cauza"

Pana ma hotarasc care dintre ele ramane, hai sa va spun ce mai fu si mai trecu prin vietisoara asta a mea

Avusai o criza de personalitate si ma dezisai total de jobul meu de la librarie .Dar pentru ca mama m-a facut muiere si nu "hombre con cojones" ca sa-mi permit licente directe si prompte am amanat (iar) implementarea deciziei radicale pana la sfarsitul anului pe considerente sentimentale ("nu vreau sa va las singuri de Craciun" ) . Los sentiomientos ..

Mai avusai si un conflict de interese cu fratele meu. Discutia dintre partile beligerante mersa cum mersa da' fu piperata cu priviri ucigatoare iar la sfarsit, din fata lu' tata ajunsai cheltuitoarea familiei. Drept urmare, luai o decizie life changing alaturi de the man I love referitoare la mult pretuitul, de usi impartitul si de status social datatorul apartament din Sos. Nicolae Titulescu nr 14. Pentru cei care o stiu pe doamna Administrator de bloc , e vorba de apartamentul cu perdelele rosii.In continuare ,din decembrie incepand, situatia mea locativa va fi , daca-mi dati voie, o parafrazare :"Din Gorj esti, in Gorj(ului) te-ntorci". (aici intra in scena Emil care-mi canta de soarta si dusmani )

De ceva vreme, latura mea creativa s-a razvratit impotriva mea si se exprima in cartofi ,legume si alte sortimente organice si anorganice torturandu-le prin metode medievale: prajire in ulei incins, oparire cu amestec de apa si otet, fierbere in suc propriu,ardere pe rug etc. Cu toate astea nu s-au inregistrat victime

In sfarsit, am redus numarul alternativelor referitoare la proiectul de dizertatie la magicul doi. Astept ziua de joi de dupa luna plina sa dau cu banul la ceas de seara sa vad ce-o pica. Tineti-mi pumnii !

Ieri am asistat la urmatoare scena in librarie : Mama si copilul ei de 5-6 ani. Ea vrea ceva de Halloween, el vrea trenulet Thomas cu carte cu activitati . "Eu nu vreau sa fiu monstru" , "Mie mi-e frica de monstrii" , "Nu-mi lua aia mamii " "Mamiiiii. nu .. ". Raspuns final: "Daca nu-ti pui ceva inspaimantator o sa rada de tine si o sa fii cel mai fraier"(a cumparat o masca din Scary movie cu mecanism in forma de inima care pompa sange) ! Ce aiurea e sa vezi copii mai maturi decat parintii...

Noroc ca mai prind si mai citesc cate o carte, altfel ...

(va urma, promit)

marți, septembrie 29

Self knowledge junkie

Da, exista si oameni din astia. Da,  eu sunt unul dintre ei. Poate va suna cunoscut cuvantul "junk" de la "junk food". Ei, un "junkie" (simplu) se refera, de cele mai multe ori,  la o persoana care consuma droguri. Un drogat sau un dependent. In combinatie cu alt cuvant poate sa insemne "obsedat de"/ "dependent de"/ "entuziasmat de" .. cutare lucru. "Pool junkies"sunt cei care urmaresc cu fervoare alegerile politice. "Ikea junkies" sunt cei care cred ca daca nu exista in magazinul Ikea nu este necesar, "Earth junkies " cei cu mediul  s.a.m.d. Adeseori cuvantul "junkie" se inlocuieste cu "freak". Mie imi place mai mult cum suna "junkie" . Induce impresia ca daca vrei te poti lasa. "Freak" imi pare mai fix. Ca si cand te-ai prins de ceva si nu mai vezi nimic altceva in fata ochilor.

Bun, acum "self knowledge" e si mai usor de recunoscut prin asemanarea cu  dictonul "cunoaste-te pe tine insuti".  Dar e mai mult decat atat. Se refera la constientizarea de sine ca proces de durata. A fi "self aware" inseamna a fi constient de tine insuti in anumite situatii. De exemplu, cand vorbesti in public si ai trac. A te constientiza pe tine ca om, ca suflet, ca parte distincta, ca obiect in spatiul pe care il frecventezi, drept vocea din capul tau cand te apuca  gandirea necesita timp.

Morbul cunoasterii de sine e foarte usor de descoperit si cu atat mai usor de intretinut. Cel putin in lumea in care traim. Cel mai banal e testul IQ si toata pleiada de teste stiintifice  precum testele culorilor, al emisferelor cerebrale, apoi testul de aptitudini, pentru a-ti alege cariera.Cel mai recent fiind Strenghtsfinder cu versiunile 1 si 2. Apoi vin toate celelalte teste. Esti gelos? Ce oras ai fi ? Care e culoarea aurei ale? Ce prajitura cu ciocolata esti? Cum saruti ? Ce ascendent ai ?Ce numar esti? Ce tip de personalitate esti? Ce simbol sabian ai? Ce cantec te defineste? Ce  pana mea , cum ar zice un prienten de-al meu... 

Ei, problema nu apare cand afli ca ai aura predominata portocalie, ca ai simbolul sabian al sticlutei sparte de parfum,  creierul centrat mai spre dreapta , ca ar fi  trebuit sa te faci arhiect, ca daca ai fi o prjitura de ciocolata ai fi un mousse , ca ai numarul nasterii 22 -numarul marelui constructor- sau ca esti balanta cu ascendent in scorpion la 2 grade,luna in pesti, marte si venus in fecioara si neptun in capricorn.. Nici macar nu e ceva de rau cand ai cele cinci teme predominante Ideatie,Intelect, Colectionar, Conector si Dezvoltator sau ca esti un "word warrior". Problema apare cand ajungi sa te intrebi ce faci cu atata informatie?

Teoretic , daca te cunosti mai bine te si intelegi mai bine si -logic-faci asa fel incat sa aplici noile cunostinte pentru ca viata ta sa fie mai usoara , mai frumoasa, mai plina de sens.

Practic, eu nu pot sa-mi dau seama de ce ti-ai dori sa faci altceva decat sa respiri si sa traiesti ?De ce sa-ti mai bati capul cu problemele de la job, cu vorbele taioase ale unuia sau altuia, cu planuri de viitor cu sperante  sau orice altceva cand ai o lume de descoperit in propria ta persoana?

Sunt narcisisa? Probabil.. Sau doar un "self knowledge junkie"

Cu bine, Monica

luni, septembrie 14

Generatia Z

Vineri am fost la BCU. Am luat metroul de la Eroilor. Ati vazut oameni inghesuiti pe peron astepand sa intre trenul in statie. Da? Bine, si eu. E ceva coerent. E aproape logic. Dar apoi ati vazut acesti oameni bulucindu-se catre usile automate. Da? Si eu. Iarasi, ceva coerent.Aproape logic. Si apoi ati vazut ACEEASI oameni scotand frenetic in acelasi timp ziare/ reviste / carti? Da? Hm... Poate ca ar trebui sa circul mai des cu metroul . Am avut impresia ca asist la un ritual mecanizat al unei trupe de garnizoana. Doar ca in loc de pusca sau alt armament din dotare aveau ziare.
Ca fiinta sociala ce ma aflu am cedat presiunii de grup si mi-am scos din rucsacul multicolor si multifunctional cateva pagini de ziar uitate cine stie de cand. Dezertorii se impusca, nu-i asa?
De cand cu Compact sau Ring cititul in metrou a devenit o moda. Acum, se pare ca a devenit o necesitate. Nu neaparat dintr-o nevoie stringenta de informare. In metrou nu citesti. In metrou spicuiesti, cel mult. Utilitatea imediata (era sa zic marginala) a lecturii in metrou este posibilitatea de a te izola voit,vizibil si discret (?) de ceilalti. Ca si cand ai avea un panou pe care scrie "NU ma deranjati! CITESC"

Uneori e buna si spicuiala la ceva. Te pune pe ganduri. De exemplu, articlolul din Adevarul de Seara despre tinerii din Spania. De ce au simtit redactorii nevoia sa sublinieze situatia diferita a "tinerilor romani din Spania"?Dupa ce au prezentat situatia ingrijoratoare de acolo- tinerii nu muncesc, nu merg la scoala, somajul a atins cote ingrijoratoare - iata ca dra NuStiuCum, conationala noastra se descurca de minune castigand 800euro/luna ca ospatarita.Oare vor sa spuna ca tinerilor romani le e mai bine"dincolo"?Sau sa-i linisteasca pe parintii celor plecati ca "e totul ok"? Ce tanar fara studii castiga 800 euro/luna in Romania? Iti ajung 800 euro in Spania? Cat o fi chiria acolo? Cheltuielile, intretinerea? Telefonul? Si, mai ales, de ce-a plecat in Spania? Are famile acolo? frati, surori? Prieteni?

Cu gandurile astea ajung la BCU. Imi aleg sala 3, ajung in sala, ma asez. Pana sa caut raftul cu revistele de statistica dau peste cel cu publicatii straine. TIME din luna iulie. Titlul de coperta: Generation Disappoinment. Il iau si , surpriza!, acelasi subiect: situatia tinerilor in Spania. Articolul insa, foarte dezolant cu povesti despre "sperante de viata mai bune" distruse. Cei care au terminat facultatea se intorc in casa parintilor. Nu au de lucru sau lucreaza sub "asteptarile" unei diplome universitare. Uneori, prezentarea are tenta ironica. Tinerii care ieri faceau "shopping spree" in outlet-urile Zara sunt acum "miliorista" sau , mai bine spus 800euro-isti. Joburile bune au plecat odata cu investitorii straini gen Citroen.
Ironia migratiei intr-o comparatie : la noi - succes publicat in ziar, la ei- "miliorista".

Un alt articol din Business Magazin prezinta "noul val de antroeprenori" . Tineri romani pe care criza nu-i sperie si care-si deschid propriile firme ca sa nu mai lucreze pentru "altii". Toti cu varste intre 25- 30 de ani cu experienta in vanzari sau consultanta.

Oare cati tineri romani vor fi "noii antreprenori"? Cati dintre ei se vor arata "dazamagiti" si se vor muta cu parintii? Cati vor astepta ca Statul sau Guvernul sau Banca Mondiala sau Uniunea Europeana sa faca "ceva" sa le fie mai bine? Cati dintre ei vor (mai) repeta sintagma "generatiei de sacrificu" pe care am auzit-o destul pana acum? Cati vor reusi sa denunte "nemultumirea optimista" in care traim? Cati vor mai cauta prosperitatea in tari straine? Cati vom mai ramane sa devenim "viitorul acestei tari"?

Ma gandesc si acum la raspunsurile astea. Acum , cand va scriu de la librarie. Lucrez aici din ianuarie. Castig in jur de 300-350 euro pe luna.Stau in chirie dar o platesc parintii . De fiecare data cand ma duc acasa mi se sugereaza, mai voalat sau nu,depinde cu cine vorbesc , ca mi-ar fi mai bine langa ai mei. Imi caut un job mai bun? Destul incat sa mi se atraga atentia ca sunt nerecunoscatoare pentru "ceea ce am". Planuiesc sa-mi deschid o afacere?Da, la un moment dat.Nu vreau sa plec nici in Spania nici in Anglia nici in State. Vreau sa raman in Romania si sa-mi mearga bine. Pe toate planurile . Nu vreau sa fiu parte din generatia "Dezamagire". Ce s-a intamplat cu numaratoarea X, Y? Ce-ar fi sa fim noi Generatia Z? Generatia "Punct si de la capat" ?












miercuri, septembrie 2

Fi-v-ar "faptul antisocial" sa va fie!

Cei care au calatorit relativ recent cu mijloacele de transport in comun oferite de Societatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori au observat probabil ca pe geamurile despartitoare ale compartimentelor sunt lipite niste postere albastre cu scris galben care atentioneaza asupra sanctiunilor la care vei fi supus daca nu te obosesti sa-ti cumperi bilet . Nu ma deranjeaza ca mi se reaminteste sa-mi cumpar bilet (oricum nu "merg cu Nasul") ci ma deranjeaza felul in care mi se reaminteste. Mie, in calitatea mea de "stimat client" al acestei companii nationale..

In primul rand, dupa "stimati clienti" se pune virgula nu semnul exclamarii (spui "stimati clienti" (virgula ) nu "bai boilor!")

In al doilea rand explicatia oferita pentru scopul actiunilor de "descurajare a calatoriilor frauduloase" este total paralela cu subiectul si , din acest motiv, de-a dreptul penibila. "Aceste actiuni au ca scop oferirea unor conditii echitabile si civilizate de calatorie cu trenul". Iarasi semnul tiparii..

Ce inseamna "conditii echitabile" ?Adica primesc exact ce platesc? Sau, aceleasi conditii pentru toti calatorii ne-fraudulosi? Si ce legatura are faptul ca mi se verifica de 2-3 ori biletul cu "conditiile civilizate"? Echitabilitatea si conditiile civilizate NU trebuie sa depinda de numarul de calatori corecti. O calatorie agreabila depinde si de calatori, de acord. Nu poti fi fan al calatoriei cu trenul cand jumatate din calatori asculta manele cu volumul maxim si vocalizele de rigoare, cand sunt coji de seminte intre compartimente si nimeni nu le matura, cand toti fumatorii inraiti se bulucesc spre usi (alta data automate ) la fiecare oprire in statie pentru ca nu exista spatiu pentru fumat, cand ti-e sila sa mergi la toaleta pentru ca pute, cand trebuie sa folosesti gel antibacterian pentru ca te-ai sprijinit de gura de la aerul conditionat aflata sub geam( in care cineva a scuipat accidental) etc etc

Conditiile depind si de calatori DAR ele trebuie sa fie, inainte de toate, "a priori" . Sa fie acolo deja. Sa ti se ofere o baie functionala si geamuri curate in tren inainte sa platesti biletul. Sa fie trenul conceput astfel incat sa ai loc (destul) unde sa iti pui bagajul sau sa fie spatiu pentru fumat. Sau cel care iti ofera "sucuri, bere, snaks-uri" sa aiba preturile afisate pe produse. Nu sa te taxeze cu 10 lei pe o punga de chipsuri si una cu alune de padure.. Sau, cum ar fi daca trenul chiar ar ajunge la destinatie cand trebuie! Nu sa stai sa astepti pe peron inca o jumatate de ora pentru ca " se lucreaza la linie" sau sa stai in sala de asteptare pentru legatura pierduta la Barlad, de exemplu, si sa trebuiasca sa ii explici doamnei de la bilete ca trb sa-ti dea alt bilet pentru ca biletul pe care l-ai luat initial nu mai e valabil . Si, ce-ar fi daca nu ar fi nevoie sa platesti in plus pentru schimbarea survenita PENTRU CA NU E VINA TA CA A INTARZIAT TRENUL??

In al treilea rand, lozinca incurajatoare "Respecta-te si vei fi apreciat" e prost sustinuta de realitate.De unde au mai scos-o? Ce-ar fi "Respecta-te si vei fi RESPECTAT"? Crezi ca ma "apreciaza" nasul cand imi verifica in scarba biletul luat in prealabil ? Ce-ar fi daca mi-ar zambi politicos in loc sa-mi suiere printre dinti "studenta, nu-i asa" ? Sau ce-ar fi daca ar avea un ecuson pe care sa-i vad numele? Ce-ar fi daca ar exista birouri de informare sa stiu si eu cui sa ma adresez daca vreau sa reclam pe cineva care a luat bani de la calatori fara sa taie bilet? Ce-ar fi daca s-ar concedia din "nasii" care iau banii de la calatori? De ce este sanctiunea uni-directionala? De ce zbieri la mine dintr-un poster ca ma amendezi dar eu , ca si beneficiar al serviciilor tale, nu am posibilitatea de a te sanctiona la randul meu? Daca nu ar mai fi "nasi" , nu ar mai fi calatori fara bilet. Daca e controlor, sa controleze!

Si, colac peste pupaza! Posterul se incheie cu "Calatoria fara bilet este un fapt antisocial".

Pentru informatia celor de la CFR " Este fapt social orice mod de a acţiona, declarat sau nu, în stare să exercite asupra individului o constrîngere exterioară; sau în plus, care este general pe întreg cuprinsul unei societăţi date, avînd totuşi o existenţă proprie, independentă de manifestările sale individuale." (http://www.dictsociologie.netfirms.com/F/Termeni/fapt_social.htm).

Partea cu "declarat sau nu" se refera la situatiile in care un grup , sau o comunitate, elaboreaza un set de reguli sau norme diferite de cele "general acceptate" . Asa apar "institutille paralele" .

Un exemplu de "institutie paralela" chiar sub ochii CFR-ului este si "mersul cu Nasu'" . Daca vrei sa calatoresti fara bilet (in Romania zilelor noastre) trebuie sa ai habar de cateva reguli despre "cum se face". Doar nu te urci in tren asa.. "ca prostu'" Fiecare tren are un Nas. Trebuie sa stii cand ii vorbesti, ce ii vorbesti, cum ii vorbesti, cat tocmesti biletul, unde sa te asezi, ce zici cand vine supra controlul, cat platesti daca esti singur, cat platesti daca esti cu gasca, cand se schimba Nasu' etc etc etc

Pentru toate aceste motive "calatoria fara bilet" este un FAPT SOCIAL . Fara "elementul prim de compunere savantă " "anti". Pentru cei care vor musai sa vada fapte antisociale": uitati-va la emisiuni despre criminali in serie , violatori, psoho-killers, Osama Bin Laden etc..!

"Calatoria fara bilet " a celor de la CFR este cel mult o contraventie . Repet! NU este un fapt antisocial

Ps: Daca gasiti o adresa de mail sau un nr de contact de la Depatramentul de Marketing sau PR al celor de la CFR spuneti-mi si mie . Ma obsedeaza chestia asta de cand am venit din concediu..




vineri, august 21

Deprivarea de somn si metode ineficiente

O, vara, dulce vara! VACANTA -la mare, la munte, la greci, in Barcelona , Italia Croatia -nu conteaza , VACANTA, bronz perfect si inghetata cat cuprinde/zi VACANTA, leneveala cu toptanu', VACANTA,petreceri cu prietenii,VACANTA,baie la piscina sau la strand,VACANTA, seri tarzii la o bere in Laptarie,VACANTA, un cinema in aer liber, VACANTA,un club,VACANTA, o fuga pana la mare sau la munte, VACANTA, nici o grija pana la toamna, VACANTA. . (sunt prea subtila?)

O, vara, ce ti-am facut eu vara!? Mi-am batut joc de tine! Imi pare rau, chiar imi pare rau!
Cand n-am lucrat la librarie am fost la practica de bucatari, de bronzat m-am bronzat "ca tractoristii" , inghetata n-am voie c-am racit de la aerul conditionat, n-am timp sa-mi trag sufletul pentru ca trebuie sa merg incolo si-ncoace cu RATB-ul dupa adeverinte de practica sau medicale (metroul e la fel de aglomerat) prietenii sunt la km distanta , la strand nu ma duc ca n-am loc sa-mi pun prosopul, n-am mai iesit de cateva saptamani bune, la filme ajung prea tarziu asa ca ne uitam acasa, am de platit o factura astronomica la telefon ca sa nu mai pun la socoteala chiria si intretinerea SI (colac peste pupaza! ) tocmai am aflat ca s-ar putea sa am de platit statului roman impozit forfetar- sau cum ii spune- pentru un PFA incheiat in doi timp si trei miscari acum cativa ani.N-am mai dat pe acasa din iulie (si atunci pe fuga), n-am schitat nimic pentru dizertatie SI inca NU m-am gandit la referatul de la stratificare. Noroc ca am mai fugit la mare vreo 2-3 zile. Dar cand trebuie sa te-ntorci tocmai cand ai intrat in ritm cu plaja parca iti vine sa-ti tragi palme!
M-a sunat mama ieri sa vada ce -i cu mine, de ce nu mai dau nici un semn de viata. Sunt bine? Sunt sanatoasa? Mananc?Dorm? DA, mami, mananc. Sanatoasa, asa si asa . Bine, ma straduiesc..

Dorm?Ei, aici e buba. De somn nu prea am parte.Cum fac , cum nu fac, n-am timp sa dorm! Nici nu-i de mirare ca s-au adunat atatea...Of, eu care pot dormi si 14 ore ne-ntoarsa! De vreo trei saptamani ma trezesc dimineata la 7. Mai motai pana la 8. La 8 ma imbrac si la 8.30 maxim 8.45 plec la metrou. Ajung la librarie la 9.30 (maxim 9.45). Stau pana la 10 seara. Ajung acasa la 11. Fac de mancare (repede-repede), mancam, fac dus. Pana imi zvant parul cat de cat stau pe net, citesc chestii, una alta ..Se face ora unu noaptea. Uneori, chiar 2 .Cum ? Nu stiu..Cand am zi libera de la librarie programul nu difera cu mult. Ma trezesc la 8. Motai pana la 9. Pana la 11 mananc si ma-nvart prin casa. Ma mai invart putin , mai imi calc sortul si pantalonii, mai sun dupa adeverinte si la 13-14 plec. Ajung la 15. Stau pana la 9 -10 seara. Ajung acasa. Ritualul se repeta. Iar e ora unu noaptea!Zi de vara pana-n seara!

In situatii din astea exista doua metode a face fata

1. Metoda KAMIKAZE
2. Metoda picioarelor (IMI BAG PICIOARELE!!)

Initial am incercat metoda cu numarul 2. Am chiulit de la practica si am dormit ( mai mult ca de obicei). Rezultat? Saptamana urmatoare mi-am primit o mustrare pe masura si (probabil ca pedeapsa) am spalat vase!! 3 ore ,in medie, zilnic. Cu apa f. fierbinte -erau alea toate unsuroase..


Apoi, am trecut la metoda KAMIKAZE. Tragi tare, dormi 5 ore pe noapte, nu te plangi, asta e !, cand nu mai poti bagi cafele, eventual un kent ceva, complexul de vitamina B (b6, B12) , miez de floarea soarelui (pentru magneziu) , orice fel de seminte (pentru minerale si zero colesterol - deprivarea de somn duce , printre altele, la obezitate si boli de inima), banane (tot pentru magneziu -sa nu incepi sa zbieri fara motiv la oameni) , cat mai multe salate si mancaruri bogate in vitamine. Si apa, multa apa, sa te hidratezi. Eventual sa stai si la aer.Teoretic.
Kamikaze.. pentru ca ..
3 cafele pe zi e mult. Daca vrei sa compensezi pentru deshidratarea produsa, (cafeaua este diuretic) mai bei o cana de apa pentru fiecare cafea. Si la fel, inca o cana de apa pentru fiecare tigara. Vitaminele B se iau inainte de ora 6 pm. Orice intarziere provoaca insomnie, pt ca le ia ceva timp sa intre in sange si sa-si faca efectul. Daca mananci seminte de flaorea soarelui (decojite) ce fel de fata esti? Alea is pentru microbisti infocati! JESUS! Semintele de dovleac de la Fiesta nu se decojesc, cele de la Nutline -neprajite- te lihodesc. Cele de la Biogood costa in jur de 10 lei (50g) . Bananele coapte nu se prea gasesc, pepene verde e peste tot. 80% apa! Salatele nu prea tin de foame si mancarurile satioase nu prea sunt bogate in vitamine (KFC, Mac,caserole de la carrefour) . Te duci cam des la toaleta ca tot ai baut vreo 3 litri de apa pe zi. Cand nu bei apa, esti ametit. Daca vrei sa mai iei aer, eventual faci o tura, doua , trei in spatele blocului- jogging! Ce relaxant. A doua zi nu mai poti de durere musculara. Iei aspirina doar doar iti trece sa te poti invarti noaptea ca si asa-i cald de mori in casa! Red Bull nu! For the love of GOD ! Noooo!OF...
Ce v-am spus?KAMIKAZE!

Vreau la mami!

O veste buna , totusi.. Angajatorul este obligat prin lege sa-ti dea prima transa de zile libere din concediu o perioada minima de 15 zile consecutive.Vorba ceea: Sa va dea D-zeu sanatate ! (legiuitorului inspirat) Si daca a fost vreun psiholog sau sociolog care a propus asta, cinste lui . Un om obosit va e recunoscator!

Nu asa de bine ca zilele trecute,

Monica


(publicat initial pe 13 august)

Ce inseamna sa fii bucurestean sau teama neapartenentei

Unul dintre jocurile mele preferate se numeste "surprinde-te pe tine insuti" . E un joc single-player , cum s-ar spune, dar se poate juca si in echipa. Regula e simpla. Iei o ipostaza din viata ta (sau a altcuiva, preferabila una la care ai fost de fata) si incerci sa-ti dai seama de ce ai reactionat/persoana in cauza a reactionat asa. 

 Da, astazi m-am surprins pe mine insumi. Fara sa vreau am dat peste o masina de paine pe care scria- mare cat sa vad si eu fara ochelari : "Paine Titan, paine de bucurestean".Mai , da-l naibii, astia mananca alta paine decat restul lumii?? Amuzanta reactie, nu?

De ce "astia" ?De ce m-am gandit la bucuresteni ca fiind "restul lumii"? CZEB? Ce-ar Zice Ernest Bernea? "Lumea" fiind locul de care apartii, "restul lumii" -tot (si toti ) ce e (sunt) in afara spatiului cu care te identifici. Asta ar insemna ca eu nu ma identific cu Bucurestiul, deci, eu nu sunt bucuresteanca. Ceea ce , antropologic vorbind, nu sunt. Dar oare cinci ani din viata mea nu inseamna nimic? Nu m-am plimbat eu din Fundeni in Dorobanti si din Dorobanti in Drumul Taberei si din Drumul Taberei in Victoriei? Ba da!. N-am eu card de RATB?Ba am! Nu stiu eu cum se ajunge la BCU? Sau la Ateneu? Sau la Universitate? Ba da! Ba da! Ba da! Si, mai mult, n-am mancat eu paine Titan? Ba da!Pai, si atunci ? De ce (mai) fac diferenta dintre lumea mea si lumea lor (a bucurestenilor)? Ma simt motreanca? Nu prea.Ma simt olteanca? Imi place sa ma laud ca sunt olteanca (datorita multelor calitati evidente, desigur ) dar mama e din Sibiu, asa ca .. Ma simt sibianca?Ardeleanca? Mai deloc. Daca stau bine sa ma gandesc, de cand cu evenimentele din Republica Moldova ma tot intreb daca ma simt romanca. Oare cat va dura pana cand voi fi intreabata daca ma simt "europeana"? Si, mai ales,ce-o sa raspund?

Sunt olteanca prin domiciliu, loc de nastere si descendenta translatata (tata e din Mehedinti), ardeleanca dupa mama, timisoreanca prin prisma prietenilor mei si locuiesc de cinci ani in Bucuresti. Da-ti si tu seama daca poti!

O alta modalitate ar fi sa sucesc problema! Sa gandesc nu in termenii locului ci in cei ai "apartenentei la un grup semnificativ" . In anul I am citit "Calatorie in marea burghezie" si am ramas cu o idee : cand nu esti parte dintr-un grup de oameni care poate sa fie recunoscuti prin descendenta , cartea de vizita si elementul-cheie prin care te vor cataloga ceilalti este profesia. Dat fiind faptul ca sunt in Bucuresti pentru a-mi desavarsi educatia/ a-mi practica profesia de sociolog, ar trebui sa ma simt parte din grupul sociologilor. Dar nici asta nu ma ajuta prea mult. Ma simt sociolog? Nu atat de mult incat sa ma inscriu fara rezerve in Asociatia Sociologilor Romani. Suna asa oficial! Eu abia daca ma simt colega cu .. colegii mei (sau fostii colegi de facultate) daramite colega cu profesorii nostri. Daca-mi amintesc bine, nici macar in poza de la sfarsitul festivitatii de absolvire nu apar. Cred ca am intarziat, ca de obicei ..

N-ar fi ceva foarte grav.Sunt obisnuita sa ma simt cat de cat detasata de colegii mei.Partea cu "apartenenta la grup" nu mi-a reusit niciodata pe de-antregul. Din clasa a doua am facut parte dintr-o grupa speciala de limba franceza, cu alti copii care s-au nimerit sa fie premianti in clasa intai. Apoi din grupa de franceza s-a format o clasa speciala dintr-a 5a pana-ntr-a 8a. La fel si la liceu. Prima clasa de mate-info din oras. Cu toate elitismele (era sa zic fitzele ) care decurg de aici... Nici nu m-am mirat ca la facultate din anul I eram doua serii , apoi nu stiu cate grupe pana am ajuns la 5 module diferite. Noroc ca o am pe Miriam!

Ce ma fac de acum incolo? Cine stie prin ce orase sau tari voi mai sta/trece. Cum ma voi simti?Cameleonic, probabil. Banuiesc ca asa ma voi simti. Daca nu stiati, cameleonii isi schimba culorile pentru ca le e frica ..


(posat initial pe 11 august)

marți, august 11

Cum iti dai seama ca esti procrastinator/tanjelist

Trebuie sa recunosc ca prima data cand am dat peste cuvantul "procrastination" n-am stiut exact la ce se refera. Faceam un test pe tickle.com si la un moment dat trb sa raspund la o intrebare referitoare la felul in care imi tin promisiunile de Anul Nou. Do you keep your New Years resolutions? A) yes, most of them b) no, I usually procrastinate. Am ales, instinctiv?, cea de-a doua varianta. M-am gandit ca procrastination ar fi similar cu "da-le-ncolo" de promisiuni de anul nou si oricum, pentru mine cel putin, ceea ce mi-am propus la inceputul anului tinde sa se schimbe pe masura ce anul avanseaza..

Ce face un om cu conexiune la internet cand nu intelege ceva (in cazul asta un cuvant)? Da repede pe google si vede ce gaseste. Nici nu-i de mirare ca Google a ajuns cea mai importanta marca pe piata. Chiar, ce ne-am face fara el? 

Asa ca din clik in click am ajuns pe tot felul de site-uri de la wikipedia pana la "how to do your homework if you are a procrastinator" si recomandari din bibliografia recenta despre aceasta afectiune. Pentru ca ESTE o afectiune! Da, exista si varianta romaneasca a cuvantului - procrastinarea - dar mie imi place mai mult sa-i spun "tanjeala" . De ce? Conditionarea- desi suna behaviorist- cred ca e de vina . De fiecare data cand imi aduc aminte ca nu-mi citeam comentariile la romana sau ca nu imi faceam tema la mate sau, mai mult , nu ivatam la fizica imi rasuna in minte mereu refrene precum  "iar te-ai lasat pe tanjeala", iar le-ai lasat pe toate in ultima clipa etc .. Oare se supara Freud daca "copilaria" mea se extinde pana pe la varsta liceului?

Ce sa faci ? Ce sa faci? Pai, primul lucru pe care trebuie sa-l faci cand ai o problema este sa recunosti ca ai o problema. Teoretic. Sa negi ca ai o problema e primul simptom prin care lumea isi  da seama ca ai o problema. Iarasi , pur teoretic. Pentru ca daca iei in considerare faptul ca ceea ce-ti spui tie insuti iti afecteaza indirect comportamentul ipoteza asta cu "sa admiti ca ai o problema" te aduce  in plin cerc vicios. Am o problema, am o problema, conform teoriei lui Thomas (lucrurile definite ca fiind adevarate devin adevarate prin consecintele lor) ajungi sa ai o problema! Iar daca altii iti spun ca ai o problema garantat vei avea o problema! Si asa te intoroci de unde ai pornit. Si se mai mira lumea de ce trebuie sa faci ore intregi de terapie psihologica!

O alta cale de a rezolva problema ar fi sa intelegi de ce ai o problema si cum s-a ajuns la problema. De ce aman lucrurile? Intrebarea asta se poate imparti in alte doua mai simple. Ce lucruri aman? Si cum le aman?Pai, aman cam tot ce se poate amana. Da-mi cea mai mica oportunitate de a amana lucrurile si o voi fructifica. Trebuie sa fiu la librarie la 9.30 dimineata. Dar ,oficial, libraria se deschide la 10. Asa ca intre 9.30 si 10 e o jumatate de ora magnifica. Pot sa ma trezesc la timp si sa ajung la 9.30 si sa fac putina ordine inainte de 10 sau (excelent cuvant!) pot sa mai prelungesc dulcea leneveala de dimineata cu inca (cel putin )15 minute. La fel si cu proiectele. Trebuie sa fie gata cu o saptamana inainte de examen. Dar, daca tot ma vad cu profesorul/seminaristul la examen de ce sa nu-l predau atunci? Daca se poate. Si, de cele mai multe ori se poate. La fel si cu intalnirile in oras, cu prietenii. Ne vedem la 8- 8.30 ( in Bucuresti "sfertul academic" se prelungeste cu inca atat pe motiv de trafic). Pai, daca pot sa ajung la 8.30 nu trebuie sa plec cu o ora inainte, plec cu o jumatate de ora si tot acolo ajung. Decat sa stau sa astept.. Norocul meu e ca prietenii mei s-au obisnuit ca voi intarzia si de cele mai multe ori ajungem in acelasi timp, asa ca nimeni nu asteapta :) Minunata inventie- prietenii astia!

Asa, deci .. aman tot ce se poate amana.

Cum aman? Cum vreau! Trebuie sa ma duc la curs? Este singurul din ziua aia si de altceva nu voi mai avea ragaz? Pai, nu mai bine stau acasa si citesc? Ba da ! Bine, intentia este sa citesti ceva legat de curs. Dar cand ai "Moartea si apa" sau " Poveste despre dragoste si intuneric" sau "Sexul ciresilor" sau "Ce mica e lumea" brusc par muuult mai interesante decat, sa spunem, teoriile structurii sociale (sau orice altceva) .  La fel si cu biblioteca. De obicei ma duc in sala cu calculatoare la noi la facultate, in caz ca vreau sa caut ceva repede-repede pe net. Si oricum, zgomotul ala de fosneala nu-mi displace - chiar am impresia ca ma concentrez mai bine. Dar, dupa vreo ora asa ajung (iar) la raftul cu revista de Cercetari Sociale si Yale review si uit de mine. In loc sa stau sa citesc pentru proiectul pe care il am de facut ajung sa citesc despre Vecinatati sau poeziile unor scriitori contemporani. Pot sa aman lucrurile si pentru alte motive. Nu doar sa citesc altceva. Somnul este un bun motiv . De fiecare data. Orice se rezolva prin somn. Orice! Sau sa stau pe internet. Sa trec din click in click si sa uit de timp. Ca-n bancul cu Bula cand se duce pe balcon sa fumeze un joint  si uita de el. Unde ai fost Bula? Pe balcon. Bine, ma , dar trei zile??Seriile 1-3 din Dr. House mi-au fost "scuza"  sa uit de grija licentei , anul trecut. Asa ca , gasesc eu un motiv, nu-i bai!

Deci, aman tot ce pot amana si gasesc un motiv pentru a le amana. Dar, DE CE?

1. pentru ca sunt prea multe lucruri care imi plac

2. gasesc ceva interesant in cele mai mici actiuni

3. nu ma plictisesc niciodata

4. exista liberul arbitru

5. nu-mi plac lucrurile care incep cu  TREBUIE 

6.mi se permite sa tanjelesc

7. lucrurile nu sunt niciodata atat de grave incat sa nu suporte amanare

8. am o probelema cu prioritatile 

...

Cred  ca sunt mai multe dar ma mai gandesc... Poate nu sunt toate cauze..

Oricum, the idea is .. ("ideea e ca" -simptom al bucurestenitei cronice) daca e de rau o sa-mi treaca, daca e de bine o sa-mi faca si mai mult bine :))

Momentan ma straduiesc sa imi dau seama daca e benefic sau nu

Cu bine,

Monica

vineri, august 7

saliu' :)

To be or not to be a blog(g)er ?! To be! Hai sa fiu si eu blogger , ce se poate intampla?Scriu si oamenii citesc. Nu-i cunosc si nici ei pe mine. Daca citesc si le place le fac ziua mai buna. Ii fac sa se simta mai bine. Legea Universului va face sa ma simt si eu mai bine.Pot sa traiesc cu asta? Pot :) Asa ca "Bine v-am gasit" in blogosfera (sau ce o fi , ca nu prea sunt de acord cu termenul) , ne dati sau nu ne dati putina atentie? (era cat pe ce sa zic publicitate)