luni, decembrie 21

Just in



                Dintre toate întrebările posibile ”ce mai faci” mi se pare inutila. Din acest motiv, trebuie sa recunosc ca toate interacțiunile mele de tip ”small talk”- sau cum li se spune- încep prin ceea ce ar fi corect sa denumim  ”minciuni sfruntate”.
Îmi pare rău, dar de cele mai multe ori, nu fac ceea ce spun ca fac atunci când sunt întrebata „ce mai fac”. De asemenea, cei care mă întreabă ”ce mai fac” nu mă știu prea bine, si prin urmare, vor doar sa umple o tăcere (probabil) apăsătoare. Cel mai ciudat este cand sunt întrebata ”ce mai fac” de mai multe ori in aceeași conversație. Din fericire, prietenii mei nu fac tertipuri din astea cu mine. Prietenii mei mă întreabă direct ”cum ești” si , prin urmare, le spun ce mai fac, de cele mai multe ori.
                Acum, de exemplu, oglindesc. Tranzitiv, reflexiv, la propriu si la figurat. Mă simt de parca as fi un panou solar, totul se amplifica si neuronii mei ”de oglindire” acționează la puterea conexiunilor dintre ei. Visez de parca viată mea ar depinde de asta. Subconștientul meu fixist nu are limite sau jene. Se dezinhiba instant si ma trece prin tot felul de scenarii de la scarificarea unor porci vorbitori pana la discuții filosofice ca in 7 Pounds. Dar, nu-i nimic. Ce contează niște dungi in plus la cearcăne?          
               Apoi am descoperit ca sunt oglindita. Sau oglinda.E ceva reciproc? Ceva, nu stiu ce, se oglindeste..Oare am devenit oglinda sau se oglindeste de ceva timp? Cum este? Care pe care? Cine oglindeste, ce? Am făcut o lista cu toate ipostazele oglindite. Relații, surprize, achiziții, decizii care alterează cursul vieții, scopuri pe termen lung, temeri recurente: bifat, bifat, bifat, bifat, bifat, bifat. Cred ca a fost prima data in viată mea  cand o lista nu a reușit sa mă liniștească .Ba nu, mint, a doua…
                Poate este de la oglinda de pe usa. Acum ca a vopsit-o in galben nu m-am indurat sa mai scriu ”door de oameni”, ”door de locuri”, sau ca „mi-e door”. In primul rand pt ca nu am vopsea mov, in al doilea rand pentru ca cei care mi-au trecut pragul n-au inteles prea bine faza cu ”door”-ul pe usa , si in al treilea rand pentru ca nu am stiu ce sa fac cu oglinda din baie .. Cea pe care am scris ”te iubesc” ca sa ascund faptul ca era atat de veche incat i se vedea folia scrijelita. Da, sigur de la asta trebuie sa fie.. Acum am doua oglinzi care se oglindesc recirpoc si cred ca se ”iubesc”. Daca asta scrie inseamna ca este.Daca sterg cu diluant trebuie sa o dau jos ca arata urat si dublul adeziv va lasa urme pe usa.
                Acum ca aproape am terminat sa scriu cuvintele imi dau seama ca oglindirea merge mai departe. Universul o ia razna de aranjeaza juxtapunerile in halul asta! Azi am primit un mic cadou care contine un parfum de camera ( ”love(!) in life”) si, ghici ce?? Exact! o oglinda pentru geanta.. din aceea cu doua parti care se oglindesc una pe alta cand se inchide mecanismul.
                Acum intrebarea este: ce fac?/cum sunt? Ce sa raspund? "nu se vede? stralucesc!"
                 

marți, noiembrie 10

Stiu


Anul are si el parte de o zi magica si este cea din data de  11.11. Varianta cu miezul nopții de Revelion este o vrăjeala si toata lumea intuitiva știe asta. Cum de unde știu eu ? Știu pur si simplu. Ce rost ar mai avea sa-i zicem intuiție  daca trebuie sa știi de unde știi? Știi pur si simplu. Azi, de exemplu, e ziua in care știu. Mai bine spus, e ziua in care recunosc ca știam deja demult ce spun ca știu acum. Da, sorry, câteodată mă tem ca toate abilitățile astea nu sunt așa reale si ca mai bine de jumătatea din ”my secret life” este imaginata. Acum știu ca imaginația face si ea ce poate dar lucrurile  reale se dezvăluie mereu sub forma lor concreta, directa, fără urme de îndoiala puse pe seama imaginației.

 Așa ca, acum a venit momentul sa știi si tu ce eu știu ca vom ști ca știam. Cum? Stai sa reformulez.. Eu știu si acum iți spun si ție.  Deci vom ști amândoi, in viitorul apropiat- teoretic după ce citești ce tocmai scriu.  Ceea ce vom ști este ca știam deja. Cum ce știam? Ce știm si acum. Ceea ce iți spun acum.  Eu, de exemplu, știu de ce pot vedea in tine , pe tine când aveai cinci ani. Nu știu de ce am zis cinci ani, așa mi-a venit, asta a fost gândul, atunci când am știut ca te vad. Aveai cinci ani si alergai. Bucle blonde. Știi deja de Maximilian. Cred ca ti-am spus fără sa-ti spun. Facem lucrul asta destul de des. Nu știu daca știai ca așa il cheamă. Si eu am aflat de curând. Suna bine, știu. Se potrivește. La fel si Petru. Iți faci prea multe griji degeaba. Ti-am mai spus asta.. Asculta-mă si tu din când in când, cu urechile, nu doar in gând.  Știu ca acum mai avem putina nevoie de karma. Si asta va trece. Mai este ceva ce urmează sa vina, dar mi-e teama sa-ti spun. Când l-am cunoscut am știut ca mă bucur ca s-a întâmplat atunci pentru ca nu va mai fi mult timp si… Fa ce știi ca trebuie sa faci. Este spre binele lui. Acum , te rog… 

 In rest, știu ca nu i-ai spus. Știu ca indiferent daca i-ai spus sau nu, știe. Știe ca ii scapă sentimentul de apartenenta pentru ca nu poți explica de ce aparții cuiva fără sa-i aparții. Cine știe de ce spun ”apartenenta”  când de fapt, nici vorba de vreo umbra de meschinărie sau vreo tenta de ”proprietate”??  Sau vreo frica de ”apropriere”. Cum poți sa-ti apropriezi propria .. propria? Ființa este prea limitat, deci trebuie sa fie altceva. Ajuta-mă puțin cu explicația asta pentru ca deja daca citește si altcineva o sa aibă impresia ca o iau pe arătura… Grav. Dar, norocul meu este ca tu știi mai bine. Cum sa mă ajuți? Simplu, spune-mi ce știu deja. . Știi tu cum, cum sa-mi spui. Nu rade! Hei, ce crezi? Va fi 11.11 când voi citi.  Ti-am spus ca nu rost are sa fim normali? Ei, acum știm si  de ce. 

marți, octombrie 13

OMG! WTF is O.M.P?




Teoretic, este un acronim pentru numele blogului. Se pare ca titlurile lungi si puțin inteligibile dăunează grav search engine optimizării . Așa ca m-am conformat si am prescurtat. 

Practic, poate fi orice .Poate fi prescurtarea oricărui grup de cuvinte, orice are o semnificație pentru tine, oricine ai fi . Am chiar o teorie in legătura cu asta, cu selecția pe care ai făcut-o in mod instantaneu. Daca nu ai făcut încă o atribuire, fa-o repede sa testam teoria… Intre noi fie vorba, nici teoria pe care o am nu e chiar teorie in adevăratul sens al cuvântului, ci mai degrabă un termen operațional pentru ”descrierea conexiunilor ciudate pe care le face creierul meu si pe care le explic uneori”. Mie in primul rând, apoi celorlalți. 

Trecând peste, ce-ai ales? Ce înseamnă OMP pt tine: Poate ești fan înfocat FB si nici nu ai observat diferența intre OMG si OMP. Sau iți plac picanteriile, scandalurile si tot ce tine de monden. Poate ești specialist in site-uri si OMP înseamnă On-line-marketing-platform sau vreo aplicație it. Poate ești chimist si OMP e o peptida, sau biolog si OMP este o nucleotida. Sau poate iți plac mașinile si OMP iți aduce aminte de formula unu. Daca nu te-am ghicit dar totuși ai intrat in joc tot este bine. Avem in comun o minte asociativa, ceea ce este foarte fain. Asta înseamnă ca sunt șanse sa mai cauți OMP – O Mica Postare- si alta data. 

Acum sa-ti spun ce înseamnă OMP pt mine. In primul rând, este OMP- Oarecare Măsura (de) Precauție- pentru ca am OMP- O Mica Paranoia.. Mi se pare ca mi-am pierdut exercițiul scrisului. Îmi uit cuvintele acasă si alfabetul nu mai iubește ca la început. Mi-e chiar teama ca in curând nu mă vor mai deranja nici ”dezacoardele”… Si asta dăunează grav activității profesionale, mai ales PhD-ului.  In al doilea rând, dat fiind faptul ca am OMP- Organizarea Mentala Proprie- care produce tot felul de asocieri bizare am nevoie de OMP-O Memorie Perena. Cum am depășit cu puțin cele 30 de primăveri si cine știe ce mă așteaptă, simt nevoia sa externalizez serviciul personal de arhivare către OMP- blogul- ca aici sa îmi dedic timpul OMP- Operațiunii  ”Maiestrelor Potriveli”. Adică, sa am un loc unde sa îmi păstrez – forever and ever- ”teoriile”, conexiunile, gândurile si alte produse mentale..

 In plus, lansez si OMP- O Mare Provocare: ca OMP - blogul-  sa fie OMP- O Mica Placere – pentru cei care nu se sfiesc , in viată asta, sa citească mai mult de OMP- O Mie Pagini. Daca tot ce zisai pana acum pare OMP- O Mare Prostie- atunci nu-i OMP- O Mare Pierdere daca nu ne mai ”citim”- tu pe mine in cuvinte, eu pe tine in ”statistici”. Astea fiind spuse, va doresc o zi frumoasa si  ce faceti sa fie OMP-Orice Misiune Posibila!