marți, 24 noiembrie 2009

Ce mai votez

Citesc tot felul de reactii post-alegeri: ca s-au furat voturile, ca au fost autocare, ca unul dintre candidati e mai bun, ca altul e mai rau , ca ne intoarcem in comunism, ca nu vom avea guvern s.a.m.d . Am citit chiar unele post-uri care sugereaza ca ar trebui sa se faca o selectie a alegatorilor. Sa nu mai voteze tot prostu'. M-am crucit cand am citit. Vorba ceea, dupa 20 de ani de democratie ?Au murit oameni sa ai dreptul sa mergi la vot si vine un destept sa spun ca nu, nu toti trebuie sa voteze ca masele sunt proaste. Pai, si atunci, ce alegem? Elitism sau populism?

Eu as zice chiar pe dos. Eu as vrea ca participarea la vot sa fie obligatorie. Daca calatoria fara bilet de tren este fapt antisocial de ce nu ar fi si absenteismul la scrutin la fel? Care dintre ele are repercursiuni mai mari la nivelul intregii societati? In plus, asa nu ai mai avea motiv sa spui " eu nu te-am votat" sau "avem conducatorii pe care-i meritam" . Statistic vorbind, sunt conducatorii alesi de jumatate dintre romani, daca chiar vrem sa continuam linia asta de gandire resemnata.

O alta fraza folosita excesiv si devenita mecanism de legitimizare este "sa votam raul cel mai mic". De unde si pana unde? Ca sa poti spune asa ceva trebuie cel putin sa fii ori ghicitor atestat in stele sau Nostradamus sau vreun om de stiinta cunoscator al teoriilor mecanicii cuantice care tras cu ochiul in nu stiu ce univers paralel. Ce-ar fi daca am face deosebirea dintre posibilitati si probabilitati? Teoretic, exista posibilitatea ca orice eveniment sa aiba loc. Va mai amintiti povestea cu "Prostia omeneasca"?
Revenind la realitate, pentru ca nu putem trai intr-o lume in care ORICE se poate intampla, facem aproximari. Aici intervin probabilitatile. Astea sunt mai usor de calculat, formulele se invata prin liceu, daca nu chiar in scoala generala. In ceea ce-i priveste pe candidati, cum poti spune despre unul sau altul ca este "raul cel mai mic"? Ca si cetatean de rand, ai cum sa calculezi PROBABILITATEA ca cutarica sau cutarescu sa fie intr-adevar mai "putin rau" decat altul? Si, daca tot suntem la capitolul asta, ce inseamna "bine" si ce inseamna "rau"? Comunismul s-a decretat "rau" dar inca sunt atatia care considera ca a fost ceva "bun". La fel, daca votezi X spunand ca este "raul cel mai mic" inseamna ca a) toti sunt rai oricum; b) asta e cel mai bun dintre aia rai. Pai, daca toti sunt rai de ce sa mai alegem unul? Doar pentru ca TREBUIE? Daca asta e cel mai bun dintre cei rai, ce siguranta poti avea ca nu o sa devina si el "rau" dupa? Oameni suntem, toti gresim. Iar politica , cred eu, e un joc de retorica , intrepretare si selectivitate. Vezi declaratiile celor 2 semifinalisti : lumea a votat cu dreapta vs lumea a votat anti-presedinte . Poti spune ca au mintit? Nu. Pentru ca fiecare a selectat exact interpretarea care-l favoriza.
Ca o sinteza: exista posibilitatea ca X sa fie mai bun/ mai putin rau decat Y, la fel cum exista posibilitatea ca Y sa fie mai bun/mai putin rau decat X , si exista posibilitatea ca amandoi sa fie la fel de buni si la fel de rai. Probabilitatea acestor scenarii nu o poti calcula pentru ca sunt atatea variabile necunoscute incat demersul nici ca-si mai are rost. Cel mult poti avea o opinie. Si ca sa nu mai fie toata cearta si galceava asociata cu sondajele de opinie, sa fie participarea la vot obligatorie. Asta inseamna o mai buna gestionare a inregistrarii populatiei, o mai buna organizare a scrutinelor, o mai buna prezentare a candidatilor, o mai mare transparenta, o democratie mai functionala.

De asta nu m-am dus eu la vot. Spre deosebire de scrutinul de acum 5 ani nici unul dintre candidati nu a reusit sa ma convinga atat de mult incat sa pot spune " eu cred ca X e o persoana care poate face ceva pentru tara" , "eu cred ca omul asta are o viziune" sau , mai mult, " eu am INCREDERE in persoana Y ca va face ceva bun pentru tara". Am vrut sa ma duc la vot, dar am lucrat in week-end si oricum nu sunt trecuta pe nici o lista din Bucuresti. Dar, daca m-as fi dus la Gara de Nord sau unde sunt urnele acelea "speciale" as fi pus 2 stampile. Stiu ca asta invalideaza votul. Dar mai bine un vot invalid decat unul asa "la misto" sau unul care sa nu-mi reflecte parerea personala.

Imi pare rau pentru staff-urile canditatilor, care probabil au muncit mult in perioada asta, dar nu m-au convins. Excesul de "bun simt"( revolutionar sau nu ) mi se pare ca aduce a nesimtire, "presedintele tuturor romanilor" e un auto-apelativ prea "tare" pentru cele 1.5 mil de voturi directe raportate la restul de 8.6 mil posibile, "Hai Romania" suna prea mult a fotbal si nici macar acolo nu stam mai bine iar " Invingem Impreuna" mi se pare o incalcare a spatiului meu personal. Poate eu nu vreau sa fiu "impreuna ". "De "Gandeste Indraznet" nici nu mai zic.

Uite cum gandesc eu creativ : cea mai eficienta vorba de campanie de pana acum mi se pare aia cu "de ce le e frica nu scapa". Nu pentru ca ar ascunde cine stie ce mesaj care sa ma tulbure in adancul sufletului ci pentru ca o consider un fel de profetie auto-realizatoare. Sa va explic. Despre ce "ei" este vorba? Pai, despre parlamentari, in sensul strict al mesajului. Prin extensie , "ei" pot fi orice opozanti ai presedintelui actual. De aceea, fraza asta este mai mult decat un mesaj electoral, este o credinta proprie. O credinta proprie ca opozantii nu vor castiga. Iar daca pui afisul asta peste tot in tara timp de 2 luni sau cat dureaza campania este foarte posibil ca si alte persoane care vad afisul sa inceapa si ei sa aiba aceeasi "credinta" (opinie) . Nici nu trebuie sa fie asa multi. Vreo 3-4 procente in plus, daca proportiile raman aceleasi ca cele de la votul din primul tur. Asa ca, ramane de vazut cat de ascultator este Universul fata de afirmatiile (cererile?) dlui presedinte

A, s-a gandit cineva ca alegerile prezedentiale sunt de Sf. Nicolae? Dragi concetateni, hai sa vedem cine si-a lustruit mai bine pantofii (era sa zic bocancii) anul acesta?Cui dam nuielusa si cui dam banii?

Cu bine,
Monica


duminică, 1 noiembrie 2009

Ce mai citesc..

Cel mai fain avantaj al unui job intr-o librarie este acela de a avea acces la carti. Din Romania si din afara , de la o editura sau alta, prin cunostintele pe care ti le faci la receptiile de marfa , prin recomadari si intrebari de la clienti, de la colegi etc..
Fara o ordine anume iata cateva titluri pe care am apucat sa le citesc/rasfoiesc

Socialnomics - Felul in care am ajuns sa citesc cartea asta reprezinta o istorie in sine si o voi povesti aici pentru ca este reprezentativa pentru ideea cartii. Cautam pe Google numarul de telefon al cabinetului medical din Regie, vis-a-vis de discoteca Maxx. O fi Google nemaipomenit dar pana cand se gasesc mai multe cai pt SEO (am aflat indirect ce inseamna asta : Search engine optimisation) dai click pe ce gasesti si speri ca e ceea ce-ti trebuie. Clik-aiesc pe prima optiune si vad un comentariu de la Sorin Chircu despre cabinetul cu pricina. Tipul are un motto foarte tare si am intrat pe site-ul lui. In josul paginii , intrarea din data de 27 august 2009 vorbeste despre revolutia retelelor sociale. Ei bine, eu aflasem ceva de genul acesta la conferinta despre inovatie de la ICCV de la o cercetatoare din Timisoara (daca-mi amintesc bine) care a vorbit despre Web 2..0 Si daca va amintiti campania de publicitate de la Orange pentru optiunea de internet (aia cu "Rives primul poet 2.0) se baza tot pe existenta retelelor sociale posibile prin intermediul netului. Asa, (deci) raman impresionata de filmuletul Youtube de pe site-ul lui Sorin si fac alta cautare cu Socialnomics. Dupa mai multe click-uri ajung pe Amazon la titlul cartii. Citesc comentariile , cateva fragmente din carte apoi gasesc si ISBN-ul. Cum noi avem posibilitatea sa comandam de pe Gardners ,am pus-o in lista pentru urmatoarea comanda si in 2 sapt a ajuns la Salingers. Ce spune Qualman (autorul) ? Exact ce v-am spus si eu numai ca mult mai frumos si mai explicit. Aparitia internetului- si in special a softurilor care fac posibila interactiunea cu altii- YM, Twitter, blogurile de toate natiile , Linkedn, Facebook, Hi5 etc ne schimba modul in care aflam informatii si , totodata, viata si felul in care ne prezentam pe noi insine in aceasta "lume de sticla" in care am ajuns sa traim . Pentru cei interesati am lasat cartea mea la sala de lectura a Facultatii de Sociologie. Mai am putin de citit dar cred ca trebuie citita MUSAI si nu doar de studentii de la modulul de comunicare!


Un an fara "Made in China"- am comandat cartea asta de la Curtea Veche in speranta ca o sa imi imbogatesc aresenalul de explicatii pentru clientii librariei. Chiar trebuie sa explic de ce se fabrica jucariile in China? Si ce mi-e China sau Vietnamul? Sau Sri Lanka? Chiar conteaza? Daca stau bine sa imi amintesc, alifia chinezeasca e remediu universal si nimeni nu comenteaza ca e din China. Sau bomboanele alea gumate pentru dureri de gat pe care le gaseam la tataie in sifonier. Alea ce-au daca-s din China?Dar,deh, probabil ca vremurile s-au schimbat. Povestioara asta, scrisa de o jurnalista americana, casatorita, mama a doi copii , abordeaza exact acest subiect : se poate trai un an fara produse din China? O carte destul de draguta pana acum dar imi pare putin cam trasa de par (probabil ca aici am si eu prejudecatiile mele legate de cartile "SUA" ) Oricum, povestea e cam asa : eroina se trezeste in ziua de Craciun cu toata casa invadata de produsele din China si pune de-un boicot impotriva tarii mai sus amintite. De aici o serie de peripetii se tin lant: sustinere si apoi dezaprobare din partea prietenilor, teama ca mostenirea genetica chineza se va razbuna, hoinareala prin magazine dupa produse non-China, cearta cu vanzatorii, vinovatia ca urmare a "necesitatii" de a returna produsele pe motiv de eticheta, grijile de a nu cadea in capcana "pieselor" , strategii de explicare a demersului fata de copii, bucuria in fata jucariilor primite cadou, atentia deosebita fata de "veriga cea slaba a familiei" etc etc . Unde mai pui ca toate astea sunt condimentate cu cifre si ganduri despre situatia muncitorului american si a celui chinez , declinul economic, globalizare, prezentarea sinelui. Sunt destule lucruri pe care le gasiti formulate pe de-ntregul sau doar sugerate aici . Eu ma intreb daca cumva cineva si-a pus problema asta referitor la romani. Cum ar fi "un an fara made in China" pentru un roman? Asta daca luam in considerare faptul ca cel mai mare centru comercial din Romania este Dragonul Rosu si ca negustorii/producatorii chinezi au ajuns si "la capatul lumii" intr-un oras ca Motru ? Dar, mai ales, ce inseamna asta?

Polltitically corect bed time stories- E o carte mica si neagra cu un desen caricatural al personajelor din Scufita Rosie pe coperta. Este prima "carcasa de copac procesata" al lui James Finn Garner si povesteste peripetiile "clasice" ale eroilor din cartile fratilor Grimm prin eliminarea tuturor "-ismelor" de care sunteti, sau nu, constient ca exista (sau pot exista) in basmele de adormit copiii. Promovarea initiala , suna cam asa : puteti remedia defectul cultural produs de toata literatura aceasta discriminanta citind ce s-a intamplat "cu adevarat" in basmele copilariei . Mai mult decat atat, as spune eu, daca aveti un copil si nu stiti cum sa-i explicati lupta impotriva terorismului, ce inseamna o gospodarie alternativa, cum e cu lacomia dezvoltatorilor imobiliari sau cu copii nascuti in afara casatoriei, cu exploatarea talentelor extraordinare de catre industrii de divertisment si cu asociatiile pentru alcoolici si alte belele, despre obsesia de a da in judecata pe oricine pentru orice, despre impotenta, despre frustrari masculine , declaratii feministe si imaginarul freudian cred ca ati gasit exact ce va trebuie.

The little book of procrastination- Am comandat cartea asta din principiu. Eu cred ca daca ai o problema atunci cineva , candva a lasat scris ceva despre ea. Daca eu cred ca am o problema cu amanarea asta deloc selectiva atunci , uite, cartea asta o sa-mi spuna cum sa fac sa-mi fie si mie bine. Ei? Si? A functionat? Cica daca lasi totul pe tanjeala esti o persoana care trebuie sa invete sa spuna "nu" . Pai, cand amani, e ca si cand ai spune "nu" . Doar esti mai "pasiv agresiv" asa.. M-am apucat de scris pe blog. Cine stie, poate merge .. Keep on reading

I hope they serve beer in Hell- Uite un exemplu ca ne plac baietii rai da'buni. Cateodata e bine ca unii oameni care vorbesc asa cum respira se apuca sa-si depene aventurile, noptile de la Vegas, solutiile inovatoare la problemele de zi cu zi , povesti despre prieteni si prietene, berea si, se putea altfel? , sexul cu peripetii . Cartea s-a tradus si la noi, dar mie imi place mai mult variata in limba engleza. Pai? Pai, in primul rand nu-mi place ca au schimbat coperta. Pentru ca s-a facut si filmul dupa cartea asta, editorii romani au preferat sa puna pe coperta poza personajului din film care mie mi se pare prea cumintel. Vorba bunicutei din Familia Adams, we're talking dimmples here! E mult mai dragut, de acord, dar arata ca un tip crescut cu povesti despre panselute si fluturasi si nu un tip care s-ar imbata cu Flaming Dr. Pepper intr-un club de striptease si apoi ar face misto de niste tipe spunandu-le ca el si prietenii lui fac parte dintr-o trupa de rap ortodox .
In al doilea rand, maybe it's just me, dar traducerea limbajului licentios isi rateaza , din start, menirea. Fara sa vrei se pierd niste nuante iar cartea asta EXISTA ca hit editorial datorita acelor nuante. De exemplu, mie imi place cum suna melodia celor de la The Roots- The seed, dar ce versuri! Traduceti-le si daca nu iese manea get beget sa-mi ziceti mie Guta..

Mi-am mai luat si Bucuresti. Diurn si nocturn si La curte. N-am apucat sa le citesc dar ca orice carti "in afara colectiilor" inclin sa cred ca vor fi pe placul meu



Cu bine


vineri, 30 octombrie 2009

Ce mai fac..

Noroc cu oferta de job de la BitDefender ca iar faceam ce faceam si uitam sa scriu. Cateodata ma intreb ce parte a subconstientului meu a nascocit titlul asta cu procrastinarea si ma gandesc ca ar trebui sa nu mai scriu nimic aici. Asa, pentru coerenta interna. Sa fie o singura postare cu caracter recurent : "Autorul acestui blog (iar) a amanat sa scrie din motive diverse" sau "Cand autorul acestui blog a vrut sa scrie despre ceva si-a amintit altceva care trebuia scris si pana la urma nu a mai scris deloc pentru ca avea oricum ceva "musai" de facut" . Apoi, cu o nuanta de fina avertizare "Lectura acestor randuri in timpul dedicat activitatilor importante de la locul de munca constituie un fapt social si va fi sanctionat cu dezacordul profund al autoritatilor in cauza"

Pana ma hotarasc care dintre ele ramane, hai sa va spun ce mai fu si mai trecu prin vietisoara asta a mea

Avusai o criza de personalitate si ma dezisai total de jobul meu de la librarie .Dar pentru ca mama m-a facut muiere si nu "hombre con cojones" ca sa-mi permit licente directe si prompte am amanat (iar) implementarea deciziei radicale pana la sfarsitul anului pe considerente sentimentale ("nu vreau sa va las singuri de Craciun" ) . Los sentiomientos ..

Mai avusai si un conflict de interese cu fratele meu. Discutia dintre partile beligerante mersa cum mersa da' fu piperata cu priviri ucigatoare iar la sfarsit, din fata lu' tata ajunsai cheltuitoarea familiei. Drept urmare, luai o decizie life changing alaturi de the man I love referitoare la mult pretuitul, de usi impartitul si de status social datatorul apartament din Sos. Nicolae Titulescu nr 14. Pentru cei care o stiu pe doamna Administrator de bloc , e vorba de apartamentul cu perdelele rosii.In continuare ,din decembrie incepand, situatia mea locativa va fi , daca-mi dati voie, o parafrazare :"Din Gorj esti, in Gorj(ului) te-ntorci". (aici intra in scena Emil care-mi canta de soarta si dusmani )

De ceva vreme, latura mea creativa s-a razvratit impotriva mea si se exprima in cartofi ,legume si alte sortimente organice si anorganice torturandu-le prin metode medievale: prajire in ulei incins, oparire cu amestec de apa si otet, fierbere in suc propriu,ardere pe rug etc. Cu toate astea nu s-au inregistrat victime

In sfarsit, am redus numarul alternativelor referitoare la proiectul de dizertatie la magicul doi. Astept ziua de joi de dupa luna plina sa dau cu banul la ceas de seara sa vad ce-o pica. Tineti-mi pumnii !

Ieri am asistat la urmatoare scena in librarie : Mama si copilul ei de 5-6 ani. Ea vrea ceva de Halloween, el vrea trenulet Thomas cu carte cu activitati . "Eu nu vreau sa fiu monstru" , "Mie mi-e frica de monstrii" , "Nu-mi lua aia mamii " "Mamiiiii. nu .. ". Raspuns final: "Daca nu-ti pui ceva inspaimantator o sa rada de tine si o sa fii cel mai fraier"(a cumparat o masca din Scary movie cu mecanism in forma de inima care pompa sange) ! Ce aiurea e sa vezi copii mai maturi decat parintii...

Noroc ca mai prind si mai citesc cate o carte, altfel ...

(va urma, promit)

marți, 29 septembrie 2009

Self knowledge junkie

Da, exista si oameni din astia. Da,  eu sunt unul dintre ei. Poate va suna cunoscut cuvantul "junk" de la "junk food". Ei, un "junkie" (simplu) se refera, de cele mai multe ori,  la o persoana care consuma droguri. Un drogat sau un dependent. In combinatie cu alt cuvant poate sa insemne "obsedat de"/ "dependent de"/ "entuziasmat de" .. cutare lucru. "Pool junkies"sunt cei care urmaresc cu fervoare alegerile politice. "Ikea junkies" sunt cei care cred ca daca nu exista in magazinul Ikea nu este necesar, "Earth junkies " cei cu mediul  s.a.m.d. Adeseori cuvantul "junkie" se inlocuieste cu "freak". Mie imi place mai mult cum suna "junkie" . Induce impresia ca daca vrei te poti lasa. "Freak" imi pare mai fix. Ca si cand te-ai prins de ceva si nu mai vezi nimic altceva in fata ochilor.

Bun, acum "self knowledge" e si mai usor de recunoscut prin asemanarea cu  dictonul "cunoaste-te pe tine insuti".  Dar e mai mult decat atat. Se refera la constientizarea de sine ca proces de durata. A fi "self aware" inseamna a fi constient de tine insuti in anumite situatii. De exemplu, cand vorbesti in public si ai trac. A te constientiza pe tine ca om, ca suflet, ca parte distincta, ca obiect in spatiul pe care il frecventezi, drept vocea din capul tau cand te apuca  gandirea necesita timp.

Morbul cunoasterii de sine e foarte usor de descoperit si cu atat mai usor de intretinut. Cel putin in lumea in care traim. Cel mai banal e testul IQ si toata pleiada de teste stiintifice  precum testele culorilor, al emisferelor cerebrale, apoi testul de aptitudini, pentru a-ti alege cariera.Cel mai recent fiind Strenghtsfinder cu versiunile 1 si 2. Apoi vin toate celelalte teste. Esti gelos? Ce oras ai fi ? Care e culoarea aurei ale? Ce prajitura cu ciocolata esti? Cum saruti ? Ce ascendent ai ?Ce numar esti? Ce tip de personalitate esti? Ce simbol sabian ai? Ce cantec te defineste? Ce  pana mea , cum ar zice un prienten de-al meu... 

Ei, problema nu apare cand afli ca ai aura predominata portocalie, ca ai simbolul sabian al sticlutei sparte de parfum,  creierul centrat mai spre dreapta , ca ar fi  trebuit sa te faci arhiect, ca daca ai fi o prjitura de ciocolata ai fi un mousse , ca ai numarul nasterii 22 -numarul marelui constructor- sau ca esti balanta cu ascendent in scorpion la 2 grade,luna in pesti, marte si venus in fecioara si neptun in capricorn.. Nici macar nu e ceva de rau cand ai cele cinci teme predominante Ideatie,Intelect, Colectionar, Conector si Dezvoltator sau ca esti un "word warrior". Problema apare cand ajungi sa te intrebi ce faci cu atata informatie?

Teoretic , daca te cunosti mai bine te si intelegi mai bine si -logic-faci asa fel incat sa aplici noile cunostinte pentru ca viata ta sa fie mai usoara , mai frumoasa, mai plina de sens.

Practic, eu nu pot sa-mi dau seama de ce ti-ai dori sa faci altceva decat sa respiri si sa traiesti ?De ce sa-ti mai bati capul cu problemele de la job, cu vorbele taioase ale unuia sau altuia, cu planuri de viitor cu sperante  sau orice altceva cand ai o lume de descoperit in propria ta persoana?

Sunt narcisisa? Probabil.. Sau doar un "self knowledge junkie"

Cu bine, Monica

luni, 14 septembrie 2009

Generatia Z

Vineri am fost la BCU. Am luat metroul de la Eroilor. Ati vazut oameni inghesuiti pe peron astepand sa intre trenul in statie. Da? Bine, si eu. E ceva coerent. E aproape logic. Dar apoi ati vazut acesti oameni bulucindu-se catre usile automate. Da? Si eu. Iarasi, ceva coerent.Aproape logic. Si apoi ati vazut ACEEASI oameni scotand frenetic in acelasi timp ziare/ reviste / carti? Da? Hm... Poate ca ar trebui sa circul mai des cu metroul . Am avut impresia ca asist la un ritual mecanizat al unei trupe de garnizoana. Doar ca in loc de pusca sau alt armament din dotare aveau ziare.
Ca fiinta sociala ce ma aflu am cedat presiunii de grup si mi-am scos din rucsacul multicolor si multifunctional cateva pagini de ziar uitate cine stie de cand. Dezertorii se impusca, nu-i asa?
De cand cu Compact sau Ring cititul in metrou a devenit o moda. Acum, se pare ca a devenit o necesitate. Nu neaparat dintr-o nevoie stringenta de informare. In metrou nu citesti. In metrou spicuiesti, cel mult. Utilitatea imediata (era sa zic marginala) a lecturii in metrou este posibilitatea de a te izola voit,vizibil si discret (?) de ceilalti. Ca si cand ai avea un panou pe care scrie "NU ma deranjati! CITESC"

Uneori e buna si spicuiala la ceva. Te pune pe ganduri. De exemplu, articlolul din Adevarul de Seara despre tinerii din Spania. De ce au simtit redactorii nevoia sa sublinieze situatia diferita a "tinerilor romani din Spania"?Dupa ce au prezentat situatia ingrijoratoare de acolo- tinerii nu muncesc, nu merg la scoala, somajul a atins cote ingrijoratoare - iata ca dra NuStiuCum, conationala noastra se descurca de minune castigand 800euro/luna ca ospatarita.Oare vor sa spuna ca tinerilor romani le e mai bine"dincolo"?Sau sa-i linisteasca pe parintii celor plecati ca "e totul ok"? Ce tanar fara studii castiga 800 euro/luna in Romania? Iti ajung 800 euro in Spania? Cat o fi chiria acolo? Cheltuielile, intretinerea? Telefonul? Si, mai ales, de ce-a plecat in Spania? Are famile acolo? frati, surori? Prieteni?

Cu gandurile astea ajung la BCU. Imi aleg sala 3, ajung in sala, ma asez. Pana sa caut raftul cu revistele de statistica dau peste cel cu publicatii straine. TIME din luna iulie. Titlul de coperta: Generation Disappoinment. Il iau si , surpriza!, acelasi subiect: situatia tinerilor in Spania. Articolul insa, foarte dezolant cu povesti despre "sperante de viata mai bune" distruse. Cei care au terminat facultatea se intorc in casa parintilor. Nu au de lucru sau lucreaza sub "asteptarile" unei diplome universitare. Uneori, prezentarea are tenta ironica. Tinerii care ieri faceau "shopping spree" in outlet-urile Zara sunt acum "miliorista" sau , mai bine spus 800euro-isti. Joburile bune au plecat odata cu investitorii straini gen Citroen.
Ironia migratiei intr-o comparatie : la noi - succes publicat in ziar, la ei- "miliorista".

Un alt articol din Business Magazin prezinta "noul val de antroeprenori" . Tineri romani pe care criza nu-i sperie si care-si deschid propriile firme ca sa nu mai lucreze pentru "altii". Toti cu varste intre 25- 30 de ani cu experienta in vanzari sau consultanta.

Oare cati tineri romani vor fi "noii antreprenori"? Cati dintre ei se vor arata "dazamagiti" si se vor muta cu parintii? Cati vor astepta ca Statul sau Guvernul sau Banca Mondiala sau Uniunea Europeana sa faca "ceva" sa le fie mai bine? Cati dintre ei vor (mai) repeta sintagma "generatiei de sacrificu" pe care am auzit-o destul pana acum? Cati vor reusi sa denunte "nemultumirea optimista" in care traim? Cati vor mai cauta prosperitatea in tari straine? Cati vom mai ramane sa devenim "viitorul acestei tari"?

Ma gandesc si acum la raspunsurile astea. Acum , cand va scriu de la librarie. Lucrez aici din ianuarie. Castig in jur de 300-350 euro pe luna.Stau in chirie dar o platesc parintii . De fiecare data cand ma duc acasa mi se sugereaza, mai voalat sau nu,depinde cu cine vorbesc , ca mi-ar fi mai bine langa ai mei. Imi caut un job mai bun? Destul incat sa mi se atraga atentia ca sunt nerecunoscatoare pentru "ceea ce am". Planuiesc sa-mi deschid o afacere?Da, la un moment dat.Nu vreau sa plec nici in Spania nici in Anglia nici in State. Vreau sa raman in Romania si sa-mi mearga bine. Pe toate planurile . Nu vreau sa fiu parte din generatia "Dezamagire". Ce s-a intamplat cu numaratoarea X, Y? Ce-ar fi sa fim noi Generatia Z? Generatia "Punct si de la capat" ?












miercuri, 2 septembrie 2009

Fi-v-ar "faptul antisocial" sa va fie!

Cei care au calatorit relativ recent cu mijloacele de transport in comun oferite de Societatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori au observat probabil ca pe geamurile despartitoare ale compartimentelor sunt lipite niste postere albastre cu scris galben care atentioneaza asupra sanctiunilor la care vei fi supus daca nu te obosesti sa-ti cumperi bilet . Nu ma deranjeaza ca mi se reaminteste sa-mi cumpar bilet (oricum nu "merg cu Nasul") ci ma deranjeaza felul in care mi se reaminteste. Mie, in calitatea mea de "stimat client" al acestei companii nationale..

In primul rand, dupa "stimati clienti" se pune virgula nu semnul exclamarii (spui "stimati clienti" (virgula ) nu "bai boilor!")

In al doilea rand explicatia oferita pentru scopul actiunilor de "descurajare a calatoriilor frauduloase" este total paralela cu subiectul si , din acest motiv, de-a dreptul penibila. "Aceste actiuni au ca scop oferirea unor conditii echitabile si civilizate de calatorie cu trenul". Iarasi semnul tiparii..

Ce inseamna "conditii echitabile" ?Adica primesc exact ce platesc? Sau, aceleasi conditii pentru toti calatorii ne-fraudulosi? Si ce legatura are faptul ca mi se verifica de 2-3 ori biletul cu "conditiile civilizate"? Echitabilitatea si conditiile civilizate NU trebuie sa depinda de numarul de calatori corecti. O calatorie agreabila depinde si de calatori, de acord. Nu poti fi fan al calatoriei cu trenul cand jumatate din calatori asculta manele cu volumul maxim si vocalizele de rigoare, cand sunt coji de seminte intre compartimente si nimeni nu le matura, cand toti fumatorii inraiti se bulucesc spre usi (alta data automate ) la fiecare oprire in statie pentru ca nu exista spatiu pentru fumat, cand ti-e sila sa mergi la toaleta pentru ca pute, cand trebuie sa folosesti gel antibacterian pentru ca te-ai sprijinit de gura de la aerul conditionat aflata sub geam( in care cineva a scuipat accidental) etc etc

Conditiile depind si de calatori DAR ele trebuie sa fie, inainte de toate, "a priori" . Sa fie acolo deja. Sa ti se ofere o baie functionala si geamuri curate in tren inainte sa platesti biletul. Sa fie trenul conceput astfel incat sa ai loc (destul) unde sa iti pui bagajul sau sa fie spatiu pentru fumat. Sau cel care iti ofera "sucuri, bere, snaks-uri" sa aiba preturile afisate pe produse. Nu sa te taxeze cu 10 lei pe o punga de chipsuri si una cu alune de padure.. Sau, cum ar fi daca trenul chiar ar ajunge la destinatie cand trebuie! Nu sa stai sa astepti pe peron inca o jumatate de ora pentru ca " se lucreaza la linie" sau sa stai in sala de asteptare pentru legatura pierduta la Barlad, de exemplu, si sa trebuiasca sa ii explici doamnei de la bilete ca trb sa-ti dea alt bilet pentru ca biletul pe care l-ai luat initial nu mai e valabil . Si, ce-ar fi daca nu ar fi nevoie sa platesti in plus pentru schimbarea survenita PENTRU CA NU E VINA TA CA A INTARZIAT TRENUL??

In al treilea rand, lozinca incurajatoare "Respecta-te si vei fi apreciat" e prost sustinuta de realitate.De unde au mai scos-o? Ce-ar fi "Respecta-te si vei fi RESPECTAT"? Crezi ca ma "apreciaza" nasul cand imi verifica in scarba biletul luat in prealabil ? Ce-ar fi daca mi-ar zambi politicos in loc sa-mi suiere printre dinti "studenta, nu-i asa" ? Sau ce-ar fi daca ar avea un ecuson pe care sa-i vad numele? Ce-ar fi daca ar exista birouri de informare sa stiu si eu cui sa ma adresez daca vreau sa reclam pe cineva care a luat bani de la calatori fara sa taie bilet? Ce-ar fi daca s-ar concedia din "nasii" care iau banii de la calatori? De ce este sanctiunea uni-directionala? De ce zbieri la mine dintr-un poster ca ma amendezi dar eu , ca si beneficiar al serviciilor tale, nu am posibilitatea de a te sanctiona la randul meu? Daca nu ar mai fi "nasi" , nu ar mai fi calatori fara bilet. Daca e controlor, sa controleze!

Si, colac peste pupaza! Posterul se incheie cu "Calatoria fara bilet este un fapt antisocial".

Pentru informatia celor de la CFR " Este fapt social orice mod de a acţiona, declarat sau nu, în stare să exercite asupra individului o constrîngere exterioară; sau în plus, care este general pe întreg cuprinsul unei societăţi date, avînd totuşi o existenţă proprie, independentă de manifestările sale individuale." (http://www.dictsociologie.netfirms.com/F/Termeni/fapt_social.htm).

Partea cu "declarat sau nu" se refera la situatiile in care un grup , sau o comunitate, elaboreaza un set de reguli sau norme diferite de cele "general acceptate" . Asa apar "institutille paralele" .

Un exemplu de "institutie paralela" chiar sub ochii CFR-ului este si "mersul cu Nasu'" . Daca vrei sa calatoresti fara bilet (in Romania zilelor noastre) trebuie sa ai habar de cateva reguli despre "cum se face". Doar nu te urci in tren asa.. "ca prostu'" Fiecare tren are un Nas. Trebuie sa stii cand ii vorbesti, ce ii vorbesti, cum ii vorbesti, cat tocmesti biletul, unde sa te asezi, ce zici cand vine supra controlul, cat platesti daca esti singur, cat platesti daca esti cu gasca, cand se schimba Nasu' etc etc etc

Pentru toate aceste motive "calatoria fara bilet" este un FAPT SOCIAL . Fara "elementul prim de compunere savantă " "anti". Pentru cei care vor musai sa vada fapte antisociale": uitati-va la emisiuni despre criminali in serie , violatori, psoho-killers, Osama Bin Laden etc..!

"Calatoria fara bilet " a celor de la CFR este cel mult o contraventie . Repet! NU este un fapt antisocial

Ps: Daca gasiti o adresa de mail sau un nr de contact de la Depatramentul de Marketing sau PR al celor de la CFR spuneti-mi si mie . Ma obsedeaza chestia asta de cand am venit din concediu..




vineri, 21 august 2009

Tehnologia asta bat-o vina!

Cine are "ochi de vultur" sau spirit de observatie ingineresc a remarcat ca ultimele 2 postari  au mai fost postate. Inca n-am ajuns intr-o  criza de inspiratie atat de acuta incat sa reciclez postari "vechi"si cat timp  imi amintesc ca "daca ai o criza de inspiratie scrie despre cauzele crizei de inspiratie" totul va fi bine! :) Dar, hai sa va povestesc ce s-a intamplat si cum se face ca am , si acum, pe desktop un fisier intitulat "nevasta, nevasta..."

Ca tot omul care are blog mi se mai nazare uneori ideea de a  scrie cate ceva. Sa afle si restul lumii ce se petrece in tartacuta asta a mea care mai ca nu zornaie de cate lucruri vede, analizeaza si pe care le suceste pe toate partile posibile (si imposibile) . Asa se face ca am tot felul de postari incepute si neterminate pe motiv de "clienti in librarie" , "gasit alt subiect mai interesant", "chestiune presanta si in ritm cu lumea in care traiesc" , "sesiune intrerupta de pupici" V-am spus, cand e sa gasesc motive si explicatii ma descurc destul de bine.Cand e vorba sa aman ceva, cu atat mai mult :) 

So, zilele trecute m-am decis sa fac putina ordine in idei si in postari sa nu ma mai bulverseze felul in care se schimba culorile la postari daca sunt "neterminate" sau "comentate". Adresa blog, autentificare, postare noua (back) , ediati postari (editati), tac -tac -tac, expirimare gresita, delete, razgandit, backspace, editati postari, stergeti postare. STERGETI POSTARE .UPS! Bineinteles ca am sters postarile publicate in loc sa ma descotorosesc de franturile de idei ce-mi populeaza partea mea personala de "blogosfera". Unde mai pui ca mi-am dat seama si, intr-un acces de furie deznadajduita, le-am dat dracu si am inchis fereastra . Lasa-le-ncolo, asta e ! Mama ei de neatentie! Cineva acolo sus chiar are un simt al umorului .. bip bip bip

Ca doar nu e prima data cand am de-a face cu niznazurile tehnologiei ,bat-o vina! Si, da , stiu ca " un calculator face ce ii spui tu sa faca , nu ce vrei  tu sa faca " dar uneori ma gandesc ca au si aparatele astea o viata a lor. Uite, de exemplu, acum 20 sec mi-a aparut un mesaj "blogger.com nu poate fi conectat. Este posibil sa nu poata reusi salvarea sau postarea" . Nu stiu de ce am pus ghilimele pt ca nu stiu daca am retinut EXACT mesajul . Am vrut sa dau copy-paste  dar probabil ca s-a prins ca scriu lucruri aiurea despre el sau ceva. (el, calculatorul, el , parte din tehnologie, el blogul- alegeti ce va convine)Intre timp s-a conectat. V-am spus eu! 

Da, am vazut Transformers dar nebunia aia  prea rapida de  secvente cu transformari miraculoase, incapatanarea crunta de care dau dovada eroii in fata cu moartea, sacrificiul lui mosulica robotel pentru  ca Optimus Prime sa-si implineasca destinul si, mai ales, faptul ca tipa purta pantaloni albi impecabili dupa ce tocmai explodase zidul dupa care se ascundea... Ei, bine,  parca nu sunt convinsa ca o civilizatie mult superioara noua- tehnologic vorbind- poate face ca un aparat inofensiv sa devina un mostrulet agasant , deosebit de galagios si, uneori, confuz din punct de vedere sexual .Cine se gandea ca robotii au nevoie sexuale? Sau ca exista "robot heaven"?  Sau ca o astfel de civilizatie exista PRINTRE NOI. Dar, vorba aceea "you know, could be, I don't know"

Neintelegerile mele cu tehnologia , sunt "before OP" (inainte de Optimus Prime) . De fapt, nici nu stiu daca e corect cuvantul "neintelegeri".Am depasit stadiu de DEE DEE , stiu ce fac butoanele alea, asa ca inteleg.Daca nu inteleg, pot sa citesc. Daca nici asa nu ma prind, pot sa sun un prieten Poate ele, aparatele , nu ma inteleg. Dar, asa cum am mai spus, nu e cazul ca ele sa inteleaga! Nici "neplaceri" nu e bine, ca doar nu imi face deosebita placere sa folosesc mixerul , de exemplu. "Inconveniente"  iar nu e bine- ca doar aparatele astea au fost proiectate sa faciliteze o actiune si sa te scuteasca de o treaba. Mai bine "sacaieli" pentru ca ma sacaie  sa mi se reamineasca, in mod  constant, ca atunci cand ai de a face cu un obiect mecanizat trebuie sa urmaresti o intreaga secventa de comenzi si actiuni. Lipseste cu desavarsire procesul creativ. Daca apesi pe butonul de STERGE POSTARE, calculatorul sterge postarea si gata! Asta e. 

In concluzie, tehnologia ma cam sacaie. Deseori. 

Cand eram mai mica, am incercat sa o ajut pe mami la curatenie. Doar ca am insurubat furtunul de la aspirator in cealalta gaura-cea de evacuare- si apoi  s-a stricat aspiratorul.Cuptorul cu microunde l-am caramelizat pt ca am uitat un sendvis vreo 10 minute la o temperatura de "grill".Initial am vrut sa-l las cateva secunde sa se incalzeasca  si n-am fost atenta cat de mult am rasucit butonul de timp. Apoi m-am luat cu treaba si cand m-am intors era bucataria plina de fum. Concluzie- nu cumparati Cilit, Axion sau toate celelalte.Le-am incercat, nu merg ca in reclama. La masina de spalat m-am curentat pt ca am pus mana pe cuva de rufe fara sa scot din priza stecherul. Cand m-am prins ce s-a intamplat am fortat iesirea- era o priza mai stramta- si s-a stricat priza. A trebuit sa schimbam locul masinii de spalat. Stick-ul l-am virusat.Nu ma inreabati cum, e virusat.Mp3 playerul nu poate sa-mi citeasca folderele audio desi pe eticheta scrie ca functioneaza si in formatul ala si am instalat deja informatiile de pe  cd-ul  mic.Telefonul nu merge daca nu e incarcat. Si daca imi mai scapa de prea multe ori pe jos nu voi mai auzi ce vorbeste lumea cu mine.Mi-a luat ceva timp pana sa invat ca trebuie sa apas pe o maneta daca vreau sa las scaunul de la masina in jos. Si mai mult pana cand am invatat sa nu mai trantesc usile care se inchid automat.  De calculator nu mai zic. De fiecare data cand il pornesc imi amintesc ca in cls a 9a ne-au invatat cum sa pornim calculatoarele asa : START-SHUTDOWN-CANCEL.(prima clasa de mate-info din scoala!) Imi amintesc metoda "Divide e impera" dar va spun, cu mana pe inima , ca atunci cand trb sa instalez Windows-ul il sun pe frate-miu. Care e cu 3 ani mai mic decat mine si nu are diploma de "operator calculaor".A, si la examenul de informatica din primul an de facultate am luat 9 pt ca am gresit (?)  la un punct care-mi cerea sa explic , sau sa definesc, ce este "file".

Si se mai mira REALITATE TV de ce nu sunt mai mult utilizatori de "personal computer" (si , implicit, internet) in Romania . Am vrut sa intru in direct sa le spun "Uite, domle' de aia!" dar deviasera si m-am abtinut...

Cel mai mult ma bucur ca am in jurul meu oameni care sunt mai "savvy" in privintele astea decat mine. Eu sunt mai degraba "witty" . Ma prind repede de ceea ce trebuie sa fac, gasesc si o gluma potrivita in legatura cu situatiile penibile care mi se intapla din cauza neatentiei. Percutez. Oamenii "savvy" stiu pur si simplu ce e de facut, gasesc solutii ingenioase, si , mai ales! urmeaza instructiunile in ordinea care trebuie. Sunt niste cunoscatori dar fara aura de "connaiseurs" - pentru ei , lucrurile astea vin natural.Si nici nu se dau mari pentru ca pot sa salveze un fisier. 

De exemplu, fisierul asta cu "nevasta, nevasta" e in notepad si reprezinta o copiere a posturilor pe care le-am sters. Dan le-a gasit pentru ca el foloseste Mozila, pe cand eu am deschis Opera. Mozila cica e un browser mai bun. (whatever!)  Cand am inchis eu Opera, Mozila era deschis, asa ca printr-un simplu copy-paste a rezolva problema. Fara sa injure, fara sa se streseze, fara comentarii legate de tehnologia rau voitoare. Simplu, elegant, rapid. Ce v-a spus .. SAVVY.

Partea cu "nevasta , nevasta" e ca sa ma enerveze pe mine. I-am spus despre diferentele dintre "nevasta" , "iubita", "sotie" , "prietena" si , de-atunci, imi zice "nevasta". 

Va spun alta data de ce pentru ca acum trb sa-mi fac bagajul.

Da, mi-am luat concediu. DA, plec la mare!!

Cu bine, 

Monica