Ce mai votez

Citesc tot felul de reactii post-alegeri: ca s-au furat voturile, ca au fost autocare, ca unul dintre candidati e mai bun, ca altul e mai rau , ca ne intoarcem in comunism, ca nu vom avea guvern s.a.m.d . Am citit chiar unele post-uri care sugereaza ca ar trebui sa se faca o selectie a alegatorilor. Sa nu mai voteze tot prostu'. M-am crucit cand am citit. Vorba ceea, dupa 20 de ani de democratie ?Au murit oameni sa ai dreptul sa mergi la vot si vine un destept sa spun ca nu, nu toti trebuie sa voteze ca masele sunt proaste. Pai, si atunci, ce alegem? Elitism sau populism?

Eu as zice chiar pe dos. Eu as vrea ca participarea la vot sa fie obligatorie. Daca calatoria fara bilet de tren este fapt antisocial de ce nu ar fi si absenteismul la scrutin la fel? Care dintre ele are repercursiuni mai mari la nivelul intregii societati? In plus, asa nu ai mai avea motiv sa spui " eu nu te-am votat" sau "avem conducatorii pe care-i meritam" . Statistic vorbind, sunt conducatorii alesi de jumatate dintre romani, daca chiar vrem sa continuam linia asta de gandire resemnata.

O alta fraza folosita excesiv si devenita mecanism de legitimizare este "sa votam raul cel mai mic". De unde si pana unde? Ca sa poti spune asa ceva trebuie cel putin sa fii ori ghicitor atestat in stele sau Nostradamus sau vreun om de stiinta cunoscator al teoriilor mecanicii cuantice care tras cu ochiul in nu stiu ce univers paralel. Ce-ar fi daca am face deosebirea dintre posibilitati si probabilitati? Teoretic, exista posibilitatea ca orice eveniment sa aiba loc. Va mai amintiti povestea cu "Prostia omeneasca"?
Revenind la realitate, pentru ca nu putem trai intr-o lume in care ORICE se poate intampla, facem aproximari. Aici intervin probabilitatile. Astea sunt mai usor de calculat, formulele se invata prin liceu, daca nu chiar in scoala generala. In ceea ce-i priveste pe candidati, cum poti spune despre unul sau altul ca este "raul cel mai mic"? Ca si cetatean de rand, ai cum sa calculezi PROBABILITATEA ca cutarica sau cutarescu sa fie intr-adevar mai "putin rau" decat altul? Si, daca tot suntem la capitolul asta, ce inseamna "bine" si ce inseamna "rau"? Comunismul s-a decretat "rau" dar inca sunt atatia care considera ca a fost ceva "bun". La fel, daca votezi X spunand ca este "raul cel mai mic" inseamna ca a) toti sunt rai oricum; b) asta e cel mai bun dintre aia rai. Pai, daca toti sunt rai de ce sa mai alegem unul? Doar pentru ca TREBUIE? Daca asta e cel mai bun dintre cei rai, ce siguranta poti avea ca nu o sa devina si el "rau" dupa? Oameni suntem, toti gresim. Iar politica , cred eu, e un joc de retorica , intrepretare si selectivitate. Vezi declaratiile celor 2 semifinalisti : lumea a votat cu dreapta vs lumea a votat anti-presedinte . Poti spune ca au mintit? Nu. Pentru ca fiecare a selectat exact interpretarea care-l favoriza.
Ca o sinteza: exista posibilitatea ca X sa fie mai bun/ mai putin rau decat Y, la fel cum exista posibilitatea ca Y sa fie mai bun/mai putin rau decat X , si exista posibilitatea ca amandoi sa fie la fel de buni si la fel de rai. Probabilitatea acestor scenarii nu o poti calcula pentru ca sunt atatea variabile necunoscute incat demersul nici ca-si mai are rost. Cel mult poti avea o opinie. Si ca sa nu mai fie toata cearta si galceava asociata cu sondajele de opinie, sa fie participarea la vot obligatorie. Asta inseamna o mai buna gestionare a inregistrarii populatiei, o mai buna organizare a scrutinelor, o mai buna prezentare a candidatilor, o mai mare transparenta, o democratie mai functionala.

De asta nu m-am dus eu la vot. Spre deosebire de scrutinul de acum 5 ani nici unul dintre candidati nu a reusit sa ma convinga atat de mult incat sa pot spune " eu cred ca X e o persoana care poate face ceva pentru tara" , "eu cred ca omul asta are o viziune" sau , mai mult, " eu am INCREDERE in persoana Y ca va face ceva bun pentru tara". Am vrut sa ma duc la vot, dar am lucrat in week-end si oricum nu sunt trecuta pe nici o lista din Bucuresti. Dar, daca m-as fi dus la Gara de Nord sau unde sunt urnele acelea "speciale" as fi pus 2 stampile. Stiu ca asta invalideaza votul. Dar mai bine un vot invalid decat unul asa "la misto" sau unul care sa nu-mi reflecte parerea personala.

Imi pare rau pentru staff-urile canditatilor, care probabil au muncit mult in perioada asta, dar nu m-au convins. Excesul de "bun simt"( revolutionar sau nu ) mi se pare ca aduce a nesimtire, "presedintele tuturor romanilor" e un auto-apelativ prea "tare" pentru cele 1.5 mil de voturi directe raportate la restul de 8.6 mil posibile, "Hai Romania" suna prea mult a fotbal si nici macar acolo nu stam mai bine iar " Invingem Impreuna" mi se pare o incalcare a spatiului meu personal. Poate eu nu vreau sa fiu "impreuna ". "De "Gandeste Indraznet" nici nu mai zic.

Uite cum gandesc eu creativ : cea mai eficienta vorba de campanie de pana acum mi se pare aia cu "de ce le e frica nu scapa". Nu pentru ca ar ascunde cine stie ce mesaj care sa ma tulbure in adancul sufletului ci pentru ca o consider un fel de profetie auto-realizatoare. Sa va explic. Despre ce "ei" este vorba? Pai, despre parlamentari, in sensul strict al mesajului. Prin extensie , "ei" pot fi orice opozanti ai presedintelui actual. De aceea, fraza asta este mai mult decat un mesaj electoral, este o credinta proprie. O credinta proprie ca opozantii nu vor castiga. Iar daca pui afisul asta peste tot in tara timp de 2 luni sau cat dureaza campania este foarte posibil ca si alte persoane care vad afisul sa inceapa si ei sa aiba aceeasi "credinta" (opinie) . Nici nu trebuie sa fie asa multi. Vreo 3-4 procente in plus, daca proportiile raman aceleasi ca cele de la votul din primul tur. Asa ca, ramane de vazut cat de ascultator este Universul fata de afirmatiile (cererile?) dlui presedinte

A, s-a gandit cineva ca alegerile prezedentiale sunt de Sf. Nicolae? Dragi concetateni, hai sa vedem cine si-a lustruit mai bine pantofii (era sa zic bocancii) anul acesta?Cui dam nuielusa si cui dam banii?

Cu bine,
Monica

Ce mai citesc..

Cel mai fain avantaj al unui job intr-o librarie este acela de a avea acces la carti. Din Romania si din afara , de la o editura sau alta, prin cunostintele pe care ti le faci la receptiile de marfa , prin recomadari si intrebari de la clienti, de la colegi etc..
Fara o ordine anume iata cateva titluri pe care am apucat sa le citesc/rasfoiesc

Socialnomics - Felul in care am ajuns sa citesc cartea asta reprezinta o istorie in sine si o voi povesti aici pentru ca este reprezentativa pentru ideea cartii. Cautam pe Google numarul de telefon al cabinetului medical din Regie, vis-a-vis de discoteca Maxx. O fi Google nemaipomenit dar pana cand se gasesc mai multe cai pt SEO (am aflat indirect ce inseamna asta : Search engine optimisation) dai click pe ce gasesti si speri ca e ceea ce-ti trebuie. Clik-aiesc pe prima optiune si vad un comentariu de la Sorin Chircu despre cabinetul cu pricina. Tipul are un motto foarte tare si am intrat pe site-ul lui. In josul paginii , intrarea din data de 27 august 2009 vorbeste despre revolutia retelelor sociale. Ei bine, eu aflasem ceva de genul acesta la conferinta despre inovatie de la ICCV de la o cercetatoare din Timisoara (daca-mi amintesc bine) care a vorbit despre Web 2..0 Si daca va amintiti campania de publicitate de la Orange pentru optiunea de internet (aia cu "Rives primul poet 2.0) se baza tot pe existenta retelelor sociale posibile prin intermediul netului. Asa, (deci) raman impresionata de filmuletul Youtube de pe site-ul lui Sorin si fac alta cautare cu Socialnomics. Dupa mai multe click-uri ajung pe Amazon la titlul cartii. Citesc comentariile , cateva fragmente din carte apoi gasesc si ISBN-ul. Cum noi avem posibilitatea sa comandam de pe Gardners ,am pus-o in lista pentru urmatoarea comanda si in 2 sapt a ajuns la Salingers. Ce spune Qualman (autorul) ? Exact ce v-am spus si eu numai ca mult mai frumos si mai explicit. Aparitia internetului- si in special a softurilor care fac posibila interactiunea cu altii- YM, Twitter, blogurile de toate natiile , Linkedn, Facebook, Hi5 etc ne schimba modul in care aflam informatii si , totodata, viata si felul in care ne prezentam pe noi insine in aceasta "lume de sticla" in care am ajuns sa traim . Pentru cei interesati am lasat cartea mea la sala de lectura a Facultatii de Sociologie. Mai am putin de citit dar cred ca trebuie citita MUSAI si nu doar de studentii de la modulul de comunicare!


Un an fara "Made in China"- am comandat cartea asta de la Curtea Veche in speranta ca o sa imi imbogatesc aresenalul de explicatii pentru clientii librariei. Chiar trebuie sa explic de ce se fabrica jucariile in China? Si ce mi-e China sau Vietnamul? Sau Sri Lanka? Chiar conteaza? Daca stau bine sa imi amintesc, alifia chinezeasca e remediu universal si nimeni nu comenteaza ca e din China. Sau bomboanele alea gumate pentru dureri de gat pe care le gaseam la tataie in sifonier. Alea ce-au daca-s din China?Dar,deh, probabil ca vremurile s-au schimbat. Povestioara asta, scrisa de o jurnalista americana, casatorita, mama a doi copii , abordeaza exact acest subiect : se poate trai un an fara produse din China? O carte destul de draguta pana acum dar imi pare putin cam trasa de par (probabil ca aici am si eu prejudecatiile mele legate de cartile "SUA" ) Oricum, povestea e cam asa : eroina se trezeste in ziua de Craciun cu toata casa invadata de produsele din China si pune de-un boicot impotriva tarii mai sus amintite. De aici o serie de peripetii se tin lant: sustinere si apoi dezaprobare din partea prietenilor, teama ca mostenirea genetica chineza se va razbuna, hoinareala prin magazine dupa produse non-China, cearta cu vanzatorii, vinovatia ca urmare a "necesitatii" de a returna produsele pe motiv de eticheta, grijile de a nu cadea in capcana "pieselor" , strategii de explicare a demersului fata de copii, bucuria in fata jucariilor primite cadou, atentia deosebita fata de "veriga cea slaba a familiei" etc etc . Unde mai pui ca toate astea sunt condimentate cu cifre si ganduri despre situatia muncitorului american si a celui chinez , declinul economic, globalizare, prezentarea sinelui. Sunt destule lucruri pe care le gasiti formulate pe de-ntregul sau doar sugerate aici . Eu ma intreb daca cumva cineva si-a pus problema asta referitor la romani. Cum ar fi "un an fara made in China" pentru un roman? Asta daca luam in considerare faptul ca cel mai mare centru comercial din Romania este Dragonul Rosu si ca negustorii/producatorii chinezi au ajuns si "la capatul lumii" intr-un oras ca Motru ? Dar, mai ales, ce inseamna asta?

Polltitically corect bed time stories- E o carte mica si neagra cu un desen caricatural al personajelor din Scufita Rosie pe coperta. Este prima "carcasa de copac procesata" al lui James Finn Garner si povesteste peripetiile "clasice" ale eroilor din cartile fratilor Grimm prin eliminarea tuturor "-ismelor" de care sunteti, sau nu, constient ca exista (sau pot exista) in basmele de adormit copiii. Promovarea initiala , suna cam asa : puteti remedia defectul cultural produs de toata literatura aceasta discriminanta citind ce s-a intamplat "cu adevarat" in basmele copilariei . Mai mult decat atat, as spune eu, daca aveti un copil si nu stiti cum sa-i explicati lupta impotriva terorismului, ce inseamna o gospodarie alternativa, cum e cu lacomia dezvoltatorilor imobiliari sau cu copii nascuti in afara casatoriei, cu exploatarea talentelor extraordinare de catre industrii de divertisment si cu asociatiile pentru alcoolici si alte belele, despre obsesia de a da in judecata pe oricine pentru orice, despre impotenta, despre frustrari masculine , declaratii feministe si imaginarul freudian cred ca ati gasit exact ce va trebuie.

The little book of procrastination- Am comandat cartea asta din principiu. Eu cred ca daca ai o problema atunci cineva , candva a lasat scris ceva despre ea. Daca eu cred ca am o problema cu amanarea asta deloc selectiva atunci , uite, cartea asta o sa-mi spuna cum sa fac sa-mi fie si mie bine. Ei? Si? A functionat? Cica daca lasi totul pe tanjeala esti o persoana care trebuie sa invete sa spuna "nu" . Pai, cand amani, e ca si cand ai spune "nu" . Doar esti mai "pasiv agresiv" asa.. M-am apucat de scris pe blog. Cine stie, poate merge .. Keep on reading

I hope they serve beer in Hell- Uite un exemplu ca ne plac baietii rai da'buni. Cateodata e bine ca unii oameni care vorbesc asa cum respira se apuca sa-si depene aventurile, noptile de la Vegas, solutiile inovatoare la problemele de zi cu zi , povesti despre prieteni si prietene, berea si, se putea altfel? , sexul cu peripetii . Cartea s-a tradus si la noi, dar mie imi place mai mult variata in limba engleza. Pai? Pai, in primul rand nu-mi place ca au schimbat coperta. Pentru ca s-a facut si filmul dupa cartea asta, editorii romani au preferat sa puna pe coperta poza personajului din film care mie mi se pare prea cumintel. Vorba bunicutei din Familia Adams, we're talking dimmples here! E mult mai dragut, de acord, dar arata ca un tip crescut cu povesti despre panselute si fluturasi si nu un tip care s-ar imbata cu Flaming Dr. Pepper intr-un club de striptease si apoi ar face misto de niste tipe spunandu-le ca el si prietenii lui fac parte dintr-o trupa de rap ortodox .
In al doilea rand, maybe it's just me, dar traducerea limbajului licentios isi rateaza , din start, menirea. Fara sa vrei se pierd niste nuante iar cartea asta EXISTA ca hit editorial datorita acelor nuante. De exemplu, mie imi place cum suna melodia celor de la The Roots- The seed, dar ce versuri! Traduceti-le si daca nu iese manea get beget sa-mi ziceti mie Guta..

Mi-am mai luat si Bucuresti. Diurn si nocturn si La curte. N-am apucat sa le citesc dar ca orice carti "in afara colectiilor" inclin sa cred ca vor fi pe placul meu



Cu bine